Dezvoltarea bazei materiale în regiunea Ardeal 2009-2012

INTRODUCERE

Baza materială a turismului, numită generic și structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale.

În acest context sunt luate în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât și cele comune, aparținând altor ramuri.

În cadrul bazei materiale a turismului, spațiile de cazare, alimentație pentru turism, agrementul etc., prin numărul, capacitatea și structura lor, reflectă în cea mai mare măsură, gradul de dotare și dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice etc., implică în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști.

Îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță.

În primul capitol, am dezbătut din punct de vedere turistic, Regiunea Ardeal cu resursele și formele sale de turism specifice.

Regiunea Ardeal este aşezată în nord-vestul României şi se învecinează în vest cu Ungaria, în nord cu Ucraina, în sud cu regiunea de dezvoltare Centru şi regiunea de dezvoltare Vest, iar în est cu regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Uneori, Ardealului i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la est de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Cadrul natural al regiunii are forma unui amfiteatru ce coboară dinspre est spre vest, mărginit în partea de nord-est de Carpaţii Orientali iar în partea de sud-vest de Munţii Apuseni.

Arealul geografic corespunzător câmpiilor cuprinde Câmpia de Vest ce aparţine judeţelor Bihor şi Satu-Mare iar partea centrală a regiunii, străbătută de râul Someş, o constituie zona deluroasă suprapusă Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei.

Suprafaţa totală a Ardealului, împreună cu Banatul, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 de locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Pe teritoriul Ardealului se afla judeţele: Cluj, Arad, Bihor, Hunedoara, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Mureş, Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov, Alba, Bistriţa Năsăud, excluzând Banatul cu cele doua judeţe Timiş şi Caraş-Severin.

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan etajat de o diversitate deosebită.

Potenţialul speo-turistic al regiunii este reprezentat de numeroase peşteri existente în Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei, precum şi de văile în chei şi defilee ce oferă peisaje naturale de o deosebită frumuseţe.

Printre formele de turism practicate în Regiunea Ardeal putem enumera: turismul montan, turismul cultural-istoric, turismul rural, turismul balneo-climateric, turismul ecologic.

În cel de-al doilea capitol, am dezbătut tema cu privire la dezvoltarea bazei materială existentă în Regiunea Ardeal.

În literatura de specialitate baza materială a turismului mai este prezentată şi sub denumirea de facilităţi turistice: de transport şi comunicaţii, de cazare, de alimentaţie; sportive; de agrement şi distracţie; cultural-artistice; de telecomunicaţii, de servicii cu caracter general (prestări de servicii); de organizare a odihnei şi recreerii (agenţii de turism, birouri de informaţii turistice); speciale (puncte de frontieră şi control vamal, muzică de promenadă); de gospodărie comunală etc.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate și organizare, se clasifică în funcție de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate.

Structurile de primire turistice se clasifică astfel: structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement și structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport.

Cazarea constituie componenta importantă a bazei materiale a turismului, ea condiţionează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulaţia turistică în teritoriu, volumul activităţii turistice şi eficienţa acestui domeniu.

Prin capacităţi de cazare se înţeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada de an (sezon) în care sunt solicitate serviciile de cazare şi îndeplinesc, după caz, şi alte funcţii caracteristice (alimentaţie, agrement, informare, intermediere, alte servicii).

Serviciile de alimentaţie pentru turism, ca o componentă a produsului turistic, determină calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei, influenţează conţinutul şi atractivitatea ofertei turistice, cu majore implicaţii asupra dimensiunilor şi orientării fluxurilor turistice. Spre exemplu, gastronomia românească („bănăţeană”, „ardelenească”, „pescărească”, „vânătorească”) se constituie ca un produs turistic românesc recunoscut pe piaţa turistică internaţională.

Structurile de primire cu funcțiune de agrement cuprind o serie de mijloace şi dotări destinate să asigure posibilităţi cât mai largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turişti, dintre acestea enunțăm mijloacele destinate distracţiilor cum sunt cluburi de agrement, săli de jocuri, săli de jocuri mecanice, săli polivalente, parcuri de distracţie, instalaţii de bowling, popicarii, terenuri de joacă pentru copii, cluburi, discoteci, videoteci, mijloacele de transport pe cablu, mijloace de agrement sportiv, bazine de înot deschise şi acoperite (unele cu apă termală), complexe de fitness, patinoare, pârtii de schi, de schi-bob etc., care asigură turiştilor variate posibilităţi de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atât în calitate de spectatori cât şi în calitate de participanţi activi la diferite acţiuni.

În activitatea turistică există mai multe canale de distribuţie specializate care pot fi folosite de către firmele de turism.