Cuprins
- INTRODUCERE . 4
- CAPITOLUL 1 TURISMUL- DELIMITĂRI CONCEPTUALE
- 1.1 Concepte și clasificări folosite în turism . 5
- 1.2 Forme ale activității turistice .. 6
- 1.3 Evoluția turismului în Romania .. 7
- 1.4 Turism sportiv .. 13
- CAPITOLUL 2 ANALIZA STRUCTURALĂ A POTENTIALULUI TURISTIC
- NATURAL AL ZONEI CHEILE TURZII
- 2.1 Relieful și structurile geologice .. 21
- 2.2 Clima .. 28
- 2.3 Rețeaua hidrografică 30
- 2.4 Vegetația și fauna ... 32
- 2.5 Arii protejate ... 36
- 2.6 Trasee turistice 37
- 2.7 Tipuri de turism practicate în zona Cheile Turzii ... 43
- CAPITOLUL 3 ACTIVITATEA DE CAZARE LA PENSIUNEA LAURA DIN
- ZONA CHEILE TURZII
- 3.1 Pensiunea Laura .. 48
- 3.2 Activitatea de cazare-principali indicatori .. 52
- 3.3 Valorificarea potențialului turistic .. 56
- 3.4 Analiza SWOTT . 57
- CONCLUZII . 58
- BIBLIOGRAFIE . 59
- ANEXE ... 60
Extras din licență
INTRODUCERE
Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezența tot mai activă în viața economică și socială, cu o evoluție în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres și civilizație, ca promotor al relațiilor internaționale și, mai recent, ca argument al globalizării și dezvoltării durabile.
Tipurile de turism de diferențiază de la țară la țară, asigurând varietatea și, prin acesta, atracția asupra turiștilor autohtoni și străini.
Una dintre bogățiile actuale de bază în domeniul turismului privește studiul elementelor regionale, în funcție de care se organizează activități turistice tipice anumitor zone, și se pun în evidentă posibilitățile de amenajare complexă a acestora.
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic - natural antropic - diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivații terapeutice; turismul montan și de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeție, cura climaterică și practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însușirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal și minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură și a altor realizări ale activități umane; turismul comercial expozițional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziții), care atrag numeroși vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naționale sau internaționale; turismul sportiv, de care cunoaștem o mare extindere pe plan național și internațional, având ca motivație diferite competiții pe discipline sportive, interne și internaționale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiții sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de țările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, în teritoriile artice și antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare - marcată de spectaculos și inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenințând cu diminuarea sau, după caz cu dispariția unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, țara este extrem de diversificată - se pot vizita fortărețe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri și case țărănești decorate după specificul regional.
Mi-am ales aceasta temă pentru proiect deoarece Cheile Turzii reprezintă un important obiectiv turistic pentru priveliștile încântătoare pe care le oferă vizitatorilor.
Ca un aspect cu totul remarcabil, atracțiilor turistice ale Cheilor Turzii li se adaugă interesul științific deosebit pe care îl prezintă formațiunile geologice, fauna și flora lor, interes care a determinat ca o suprafață de circa 175 ha, cuprinzând Cheile Turzii și zona înconjurătoare, să fie decretată monument al naturii.
Proiectul este alcatuit din trei capitole. În primul capitol se trateaza problemele generale ale turismului ,în al doilea capitol se expune totul despre Cheile Turzii (prezentare generală și oferte turistice),iar în al treilea capitol modalitati de dezvoltare si promovare a tursmului in zona Cheile Turzii.
CAPITOLUL 1 TURISMUL - DELIMITARI CONCEPTUALE
1.1 Concepte și clasificări folosite în turism
Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa - în general și în Franța - în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" și, respectiv, din cel latin „turnus" și înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
Se pune problema clarificării unor aspecte legate de termenul „turist". Profesorul englez F. W. Ogilvie, în 1933, considera ca fiind turiști „... toate persoanele care satisfac cel puțin două condiții, și anume sunt depărtate de casă pentru o perioadă care nu depășește un an și cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-i câștige ". Asemănător se pronunța și compatriotul său A. C. Norwal (1936), care considera că turistul „este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte". Cel care a elaborat o definiție a turismului - acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare'' (1940).
Zece ani mai târziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) - definește turismul ca fiind „...teoria și practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de plăcere", iar turistul drept „...cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care călătorește de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemănătoare".
Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiție a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."
Dictionnaire Touristique International (1969) conține și el o formulare: „Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor" și tot în Dicționarul turistic internațional(1980) se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de alta, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale".
Sintetizând cele enunțate, prin turism se înțelege:
- în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament;
- în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.
Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social în care se desfășoară turismul în perioada de la ultima Conferință Internațională a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferința Internațională asupra turismului și statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în turism:
„Turismul se referă la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare."
Din perspectiva acestei definiții și a normelor elaborate recent de Organizația Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat. Astfel sunt considerați turiști persoanele care:
- efectuează o călătorie de agrement (vacanță, concediu);
- se deplasează în stațiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau îmbunătățirii stării de sănătate;
- se deplasează în alte localități în scopul de a participa la competiții sportive;
- călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferințe internaționale, reuniuni științifice sau misiuni religioase etc;
- se deplasează în scopuri culturale.
Bibliografie
1 Bran F., Marin D., Simion T. - Turism rural, Editura Economică ,București,1997.
2 Cosmescu I.-Turismul-Fenomen complex contemporan,Editura Economică, București,1998.
3 Cristureanu C.- Economia si politica turismului international,Editura Abeona , București,1992
4 Foltean F.,Lădar L.,Costinel D.,Negruț C.,Ionescu Ghe.- Marketing,Editura Brumar, Timișoara , 2000
5 Lupu N. - Hotelul - Economie si managament,Ediția a III-a restructurată și actulizată,Editura All Beck, București,2002
6 Mitrache Șt., Manole V.,Stoian M.,Bran F.,Istrae I. - Agroturism si turism rural,Editat de Fax Press,București,1996
7 Negruț C., Dobre C., Negruș Codruța. - Inițiere in marketing,Editura Augusta,Timișoara,1997
8 Negruț C.,Dobre C. - Marketing - Politici. Strategii. Tactici.,Editura InterGraf,Resita,1997
9 www.listafirme.ro
10 www.datefirme.ro
11 www.pensiune-laura.ro
12 www.turistinfo.ro
13 www.iturism.ro
14 www.infopensiuni.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea economica a turismului sportiv in zona Cheile Turzii.docx