Economia subterană

Introducere

Economia așa cum o știm și așa cum funcționează într-o societate nu reprezintă de fapt întreaga sferă a economiei, ci doar partea legală, oficială, cuantificabilă. Această lucrare își propune să studieze cealaltă latură existentă a economiei, cunoscută și sub numele de economia subterană, economie informală sau economie paralelă. Tema este importantă pentru a înțelege, cel puțin partial, inclusiv partea obscură și chiar ilegală a economiei subterane întrucât aceasta este într-o schimbare constantă, iar unul din scopurile ei este de a îmbogăți cunoștiințele asupra domeniului economic și a studia impactul pe care acest tip de economie

îl are asupra unei țări. Din moment ce acest tip de economie este prezentă în toate țările din lume, înțelegerea ei poate contribui la o mai bună întelegere a întregii sfere economice și inclusiv poate ajuta la înțelegerea anumitor activități criminale prezente pe plan mondial.

Această lucrare dorește astfel să clarifice aspecte din această sferă obscură, să explice anumite mecanisme de funcționare și să arate la ce scară poate ajunge impactul acestei economii în contextul unei societăți în curs de dezvoltare. Într-un scenariu pur teoretic sau chiar utopic, acest gen de economie nu ar trebui să existe. Datorită tehnologizării, al globalizării, al dezvoltării infrastructurii și instituțiilor de stat se presupune că economia subterană nu ar trebui să fie prezentă sau cel putin că ar trebui să fie infimă. Realitatea este din păcate una cutremurătoare și se desfășoară altfel decât prevăd regulile normale ale economiei. Pentru a clarifica cum anume economia subterană se sustrage de la regulile de bază, această lucrare are în vedere întâi de toate explicarea conceptului de economie subterană, apoi de prezentat segmentele acesteia cu caracter ilicit și în cele din urmă să

explice cum a progresat aceasta într-o societate pe parcursul timpului și cât de însemnat i-a fost impactul. S-a plecat de la ipoteza că fiecare țară are un segment de economie subterană și că în fiecare țară acest fel de economie se manifestă asemănător, exercitându-și toate formele, dar în raporturi diferite. Țara studiată este Afganistan, o țară care în timp a ajuns să fie dependentă de propria ei economie subterană. Este important de înțeles faptul că de cele mai multe ori economia subterană nu își manifestă influența doar pe plan național, ci este într-o continuă extindere, atât nașional cât și internațional. Astfel, acțiunile produse în Afganistan au avut pe lângă consecințe majore naționale și consecințe internaționale. Această lucrare servește drept punct de reper oricărei persoane care dorește să înțeleagă mai bine conceptul de economie subterană, care dorește să cuprindă într-o măsură și sfera obscură a economiei sau care dorește să se informeze cu privire la impactul economic, politic sau social pe care l-a avut economia subterană asupra țării.

Capitolul I - Economia subterană și determinanții acesteia

1.1 Definirea economiei subterane

Economia subterană (cunoscută și sub numele de „Economie neagră” sau „Economie informală”) este un fenomen care face parte din economia globală și economiile naționale. Aceasta însă a fost foarte greu de definit în trecut și în continuare este cunoscută ca având numeroase definiții. Printre acestea, o definiție este dată de economistul belgian Pierre Pestieau în cartea scrisă de acesta „L’economie souterraine” prin care definește economia subterană drept „ansamblul activităților economice ce se realizează în afara legilor penale, sociale sau fiscale sau care scapă inventarierii conturilor naționale”.1 O definiție mai recentă adusă de către jurnalistul financiar Andrew Bloomenthal prezintă economia subterană drept „totalitatea tranzacțiilor economice cu caracter ilegal, fie pentru că bunurile sau serviciile tranzacționate sunt ilegale prin natura lor, fie pentru că tranzacțiile nu respectă cerințele guvernamentale de raportare”. (Pestieau, 1989, pp. 10-11)

Ce pare însă a fi de comun acord pentru majoritatea definițiilor este faptul că economia subterană reprezintă în economia unei țări un segment care nu intră sub influența legilor sau reglementărilor legate de comerț și implică tranzacționări de bunuri sau servicii care pot să fie legale sau ilegale, dar nemonitorizate indiferent de situație. Acest fenomen și-a căpătat numele pentru prima oară de la economistul american Peter Gutmann după ce acesta a denumit-o „The Subterranean Economy” și mai târziu „The Underground Economy”. (Bloomenthal, 2020)

Chiar dacă numeroși experți au diferite păreri și diferite definiții pentru acest fenomen, în prezent specialiștii au căzut de acord că economia subterană reprezintă un ansamblu de activități economice care se desfășoară într-o manieră organizată, dar cu încălcarea legilor juridice și economice și ale normelor sociale, ce are ca obiectiv realizarea unor profituri care nu pot fi monitorizate sau controlate de stat.

Această dificultate de a defini economia subterană are loc tocmai datorită varietății activităților pe care aceasta le cuprinde. Termenul de „economie subterană” cuprinde o gamă largă de activități economice, de la producția, distribuirea, comercializarea și consumul de bunuri la servicii ilegale. La acestea se adaugă și servicii legale, precum meșteșugurile sau activitățile gospodărești, dar care nu sunt declarate fiscului și se sustrag de la plata impozitelor, nefiind incluse în calculul produsului intern brut. Pentru a simplifica clasificarea, vom încadra activitățile în două categorii: