Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 21673
Mărime: 174.88KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Gheorghe Goje
Universitatea de Vest, Timisoara

Cuprins

INTRODUCERE

Caracterizarea şi particularităţile sectorului alimentar în condiţiile economico-sociale actuale 1

CAPITOLUL I SPECIFICUL COMERŢULUI CU MĂRFURI ALIMENTARE

1.1. Caracterizarea pieţei mărfurilor alimentare 4

1.2. Problema alimentării şi evoluţii 6

1.3. Protecţia consumatorului de bunuri alimentare 9

1.4. Clasificarea mărfurilor alimentare 11

CAPITOLUL II - CADRUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII LA S.C. KANDIA S.A.

2.1. Prezentarea generală 12

2.2. Patrimoniul la constituire şi în prezent 13

2.2.1. Statutul societăţii S.C. KANDIA S.A. 16

2.3. Management şi organizare 17

2.4. Surse de materii prime 19

2.5. Gradul de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie 22

2.6. Forţa de muncă şi gradul de calificare al personalului 28

CAPITOLUL III - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ LA S.C. KANDIA S.A.

3.1. Ratele de structură ale bilanţului 32

3.1.1. Ratele de structură ale activului 32

3.1.2. Ratele de structură ale pasivului 34

3.2. Analiza indicatorilor valorici de rezultate 36

3.3. Ratele de rentabilitate 40

3.3.1. Ratele de rentabilitate comercială 41

3.3.2. Ratele de rentabilitate economică 42

3.3.3. Ratele de rentabilitate financiară 44

3.4. Productivitatea muncii 45

3.5. Evoluţia şi structura costurilor şi preţurilor 47

CAPITOLUL IV - PROGNOZA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

4.1. Strategia dezvoltării activităţii economice 57

4.2. Dezvoltarea producţiei în raport cu cererea şi concurenţa 58

4.3. Măsuri de îmbunătăţire a activităţii prin integrarea economică şi perfecţionarea procesului de producţie şi de muncă 59

CONCLUZII 62

BIBLIOGRAFIE 64

Extras din document

Criza alimentară mondială, criza de resurse alimentare impune pe de o parte descifrarea tuturor implicaţiilor pe care aceasta criza le determina asupra colectivului uman si pe de alta parte impune si clarificarea cauzelor ce au determinat-o şi o întreţin.

Pe această bază se pot stabili strategii si politici care să prevină extensia fenomenului de criză.

Ştiinţa economică contemporană prin formule noi consideră că alocarea naturală si eficientă a tuturor resurselor ar putea contribui la acoperirea nevoilor individuale şi sociale intr-o măsură mai mare. Nevoia de schimbare pentru realizarea, satisfacerea acestor nevoi au în vedere:

1. Reaşezarea cerinţelor de bunuri si servicii. 2. Modificarea tehnologiilor de obţinere si realizare a acestora prin trecere de la tehnologii parţiale la tehnologii globale 3. Evidenţierea dinamismelor cererii de produse si bunuri, a tehnologiilor si resurselor. 4. Schimbarea accepţiunilor logistice a resurselor ce vor fi utilizate in mod repetat în mai multe direcţii si posibilităţi de reîncărcare cu valorile necesare. În acest context conjunctural de ansamblu tehnologiile de producţie din industria alimentară dobândesc un loc deosebit de important.

Industria alimentară reprezintă un stadiu evoluat al procesului de asigurare al hranei umane la nivel calitativ superior.

Industria alimentară este caracterizată de câteva însuşiri importante:

1. O primă însuşire la industria alimentară este aceea de a asigura prin produsele alimentare cea mai mare parte a necesarului de energie a organismului uman, ştiind că ponderea energiei furnizate omului in contact cu mediul este redusă. 2. Industria alimentară are rolul de producătoare de materiale plastice necesare creşterii si refacerii organismului uman, asigura homeostazia, menţinerea si perpetuarea vieţii.

3. Industrie furnizoare de metabolism pentru organismul uman care să permită funcţionarea tuturor proceselor metabolice si asimilarea proceselor in organism.

4. Industria alimentară devine factor important in logistica alimentaţie.

5. Industria alimentară este un sector productiv de simboluri, respectiv aspectele referitoare la însuşiri, funcţia prin care bunurile alimentare dobândesc valori estetice si de semn, manifestându-şi utilitatea in plan socio-cultural prin manifestare unei relaţii psihice cu consumatorii acestor trăiri superioare.

Funcţiile, însuşirile industriei alimentare de producător de energie, de producător al materialelor plastice, de metaboliţi, decurg si se raportează la particularităţile morfo-fiziologice ale consumatorilor, pe când însuşirea industriei alimentare producătoare de simboluri decurge din determinări psihologice, culturale, sociale ale persoanelor umane ca individ si în final ca grup social. Manifestarea celor cinci însuşiri ale industrie alimentare in contextul desfăşurări activităţii economice se găseşte intr-o structura de organizare şi într-o poziţie spaţio-temporală. Industria alimentară influenţează sub aspect funcţional. Tipologic pot fi grupate astfel: 1. Grupa procedeelor de extragere care specializează compoziţia structurii prin concentraţii mai mari si selective, eliminând substanţele chimice, elemente ce sunt dăunătoare sau neutilizate pe destinaţii propuse. 2. Procedee de transformare a masei alimentare şi care presupune modificări în structura chimică, fizică, modificări de formă, diferite poziţionări, toate contribuind la sporirea utilităţii produselor alimentare. 3. Procese de asociere a mai multor structuri alimentare cu scopul obţinerii unor utilităţi superioare sumei utilităţilor manifestate distinct ale structurilor respective in existenta lor. Sub aspectul poziţiei spaţio-temporală industria alimentara prin concepţia şi conducerea logisticii alimentare permite realizarea corespondenţei între verigile întregului lanţ de producţie inclusiv cel al consumului. În exercitarea funcţiilor de organizare spaţio-temporală a alimentelor industria alimentară îşi împarte atribuţiile cu sistemul comercial si cu economia familială. Industriei alimentare îi revine în principal sarcina de a pregăti alimentele pentru conservare, depozitare, manipulare şi transport şi de a efectua secvenţe ale depozitării şi transportului pentru unele mărfuri si secţiuni ale lanţurilor alimentare.Materializarea funcţiilor sistemului de fabricare a alimentelor necesită intervenţia a patru sisteme şi anume:1) sistemul de concepere a produselor si serviciilor fabricaţiei lanţului alimentar, a conducerii producţiei şi a întregului flux economic.

2) purtătorii de utilităţi alimentare. Aceştia sunt materiale, semifabricate şi produse alimentare care deţin structuri complet sau parţial organizate pentru exercitarea funcţiilor alimentare de transfer, de substanţe eterogene si de materiale plastice pentru creşterea si refacerea organismului.

3) efectorizarea de purtători alimentari structuraţi sub forma sistemelor de fabricaţie a alimentelor a căror rol constă din anularea entropiei dintre funcţiile revendicative de trebuinţe şi dorinţe alimentare.

4) sistemele de conducere a fabricaţiei alimentelor şi secţiunilor lanţului alimentar, cărora le revine sarcina de a previziona, concepe, decide şi îndruma în legătura cu însuşirile si nivelul calitativ a produselor alimentare şi ale produselor de realizare a lor.

În structura unui sistem de fabricaţie intervin următoarele etape de clarificare: trebuinţele, dezechilibrul şi dorinţele alimentare care din exprimarea lor brută sunt traduse în sisteme funcţionale ce caracterizează trebuinţele analizate. Acestea la rândul lor sunt convertite în produse şi servicii ce pot acoperi trebuinţele şi dorinţele.

După structura sistemului de fabricaţie se determină resursele, respectiv cele necesare pentru constituirea şi funcţionarea lui, aceştia fiind purtătoarele materiale ale sale. La resursele materiale se adaugă şi cele financiare ca formă de exprimare a tuturor resurselor, dar şi ca mijloace de procurare şi gestionare a lor.

Analiza industriei alimentare în raport cu resursele, remarcă trei relaţii de bază, ce decurg din dinamica sistemului şi anume: 1. construirea sistemului care necesită o serie de resurse, cum sunt: materiale, umane, informaţionale si altele. 2. funcţionarea sistemului prin asigurarea condiţiilor intrării purtătorilor de utilităţi alimentare, precum şi resurse pentru efectorizarea lor: informaţii, echipamente, tehnologii, personal. 3. rezultatele activităţii sistemului constau din producerea de alimente şi servicii, utile actului alimentar, care sunt preluate de alte sisteme pentru care ele reprezintă tot resurse cu care îşi exercită funcţiile şi procesele aferente lor.Din cele de mai sus se poate deduce că industria alimentară este o importantă consumatoare de resurse şi în acelaşi timp o producătoare de resurse pentru alte sisteme. O problemă importantă o reprezintă problematica economiei resurselor. Prin intermediul economiei resurselor apreciem dinamica, mişcarea, formele şi metodele specifice de conducere şi organizare a proceselor şi a sistemului de care depinde organizarea, asigurarea si utilizarea resurselor. Economia alocării resurselor este o problemă a economiei alternativelor, fiind un domeniu de sinteză şi analiză de mare necesitate pentru conceperea şi exploatarea sistemului de producţie.

Promovarea economiei alternativelor de resurse este impusa şi de conducerea modernă care pentru îmbunătăţirea calităţii deciziilor solicită analiza soluţiilor posibile aplicate pentru rezolvarea diferitelor probleme.

Organizarea funcţională a resurselor în industria alimentară reprezintă cele mai complexe procese de pregătire a resurselor sistemului de fabricaţie.

Această organizare comportă două direcţii prioritare:

Bibliografie

1.Băileşteanu Gh. - Studii de fezabilitate, Ed. Emicom , Timişoara 1992;

2.Crăciun Ştefan - Economia industriei alimentare, note de curs;

3.Dobre C., Negruţ C. - Marketing, Ed. Amphora, Timişoara 1995;

4.Dobre C., Negruţ C. - Iniţiere în marketing, Ed. Augusta, 1997;

5.Goje Gh. - Bazele tehnologiei producţiei agroalimentare, note de curs;

6.Goje Gh. - Merceologie, note de curs;

7.Goian M., Vlad S. - Managementul întreprinderilor agroalimentare, Ed. Marineasa, Timişoara 2001;

8.Herbei M. - Tehnici şi procedee de investiţii financiare, Ed. Mirton, Timişoara 1999;

9.Mihai I. şi colaboratorii - Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici, Ed. Mirton, Timişoara 1995;

10.Mihai I., Buglea A. - Analiza economico-financiară, Ed. Mirton, Timişoara 1999;

11.Minciu R., Grigorescu M. - Economia comerţului interior, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979;

12.Niculescu N. - Cererea alimentară, Ed. Cerez, Bucureşti 1983;

Preview document

Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 1
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 2
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 3
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 4
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 5
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 6
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 7
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 8
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 9
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 10
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 11
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 12
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 13
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 14
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 15
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 16
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 17
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 18
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 19
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 20
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 21
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 22
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 23
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 24
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 25
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 26
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 27
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 28
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 29
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 30
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 31
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 32
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 33
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 34
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 35
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 36
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 37
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 38
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 39
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 40
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 41
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 42
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 43
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 44
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 45
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 46
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 47
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 48
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 49
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 50
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 51
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 52
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 53
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 54
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 55
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 56
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 57
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 58
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 59
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 60
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 61
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 62
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 63
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 64
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 65
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 66
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 67
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 68
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 69
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 70
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 71
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 72
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 73
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 74
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 75
Eficiența activității economice la nivelul întreprinderilor agroalimentare - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Prima.doc
  • Organigrame(PAG. 8,24,25,26,27).doc
  • landscape(PAG.35).doc
  • CUPRINS.DOC
  • Cap IV.doc
  • Cap III.doc
  • Cap I,II.doc

Alții au mai descărcat și

Riscurile în procesul creditării

1.1 Creditul. Abordări conceptuale Creditul este operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediatǎ resurse, în schimbul unei promisiuni de...

Analiza statistico economică la o societate comercială

Statistica este ştiinţa care studiază fenomenele din societate din punct de vedere cantitativ, cu scopul obţinerii unor informaţii relevante în...

Analiză - Diagnostic - Instrument de bază în realizarea planului de afaceri

ELEMENTE TEORETICO - METODOLOGICE ALE PLANULUI DE AFACERI ŞI ANALIZEI - DIAGNOSTIC 1.1. PLANUL DE AFACERI - CONCEPT ŞI IMPORTANŢĂ Planul de...

Analize - Metode și căile de creștere a rentabilității întreprinderii

În prezenta lucrare de licenţă ne propunem să analizăm căile de creştere a rentabilităţii la nivelul societăţii comerciale S.C. COMPA S.A. SIBIU....

Diagnostic și Strategie în Activitatea Financiară a Întreprinderii

Capitolul I: Necesitatea şi importanţa activităţii de diagnosticare şi stabilire a strategiei activităţii întreprinderii “Realizarea unui...

Analiza diagnostic a resurselor umane la o societate comercială

CAPITOLUL 1. MUNCA -FACTOR ACTIV ŞI DETERMINAT AL PRODUCŢIEI Munca este activitatea conştientă, specific umană, îndreptată spre un anumit scop...

Managementul Investiției într-o Întreprindere Nouă

Introducere « Investiţiile reprezintă un proces de decizii, luate astăzi pentru a obţine rezultate necunoscute mâine şi nu înseamnă altceva decât...

Managementul Sistemului de Salarizare în Sectorul Public

INTRODUCERE Salariul este forma de venit cea mai des întîlnită în societatea contemporană. În această situaţie este firesc ca salariul, cu...

Te-ar putea interesa și

Studiul Influentei unor Parametrii Tehnologici asupra Obtinerii Branzei Telemea de Vaca cu Inglobare de Acid Folic - Vitamina B9

OBIECTIVUL PROIECTULUI 1.1. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII REALIZĂRII PRODUCŢIEI PROIECTATE Laptele este unul dintre cele mai...

Particularități ale Marketingului Produselor Agricole în România

Capitolul 1. Piaţa – mediu extern principal al întreprinderii 1.1. Întreprinderea şi piaţa Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea într-un...

Sistemul de Managament

CAPITOLUL I_Fundamentele teoretico-metodologice ale strategiilor 1.1 Conceptul de strategie. Strategiile reprezinta programul general de actiune...

Particularitatile Activitatii de Marketing

Introducere Înainte de a-si satisface nevoile de siguranta, educatie, cultura, omul cauta sa-si satisfaca nevoile primordiale, fiziologice, puse...

Decalajul Dintre Județul Prahova și Constanța

Judetul Prahova 1. Scurt Istoric Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de...

Elaborarea strategiei de redresare a SC Unisem SRL Râmnicu Vâlcea

CAPITOLUL I 1 – Aspecte teoretice ale strategiei 1.1. Originea şi evolutia conceptului de strategie Din punct de vedere istoric, se poate afirma...

Suport Curs - Logistica

CAPITOLUL 1 CONŢINUTUL ŞI COMPONENTELE LOGISTICII Componentă importantă a activităţii economice, distribuţia mărfurilor a dobândit relativ recent...

Curs la Politici Agroalimentare Comparate

1. Formarea economiei agroalimentare: În ultimele decenii agricultura, ca activitate umană specializată, a început să fie abordată ca o componentă...

Ai nevoie de altceva?