EMC Rovinari

Domeniu: Economie

Conține 2 fișiere: doc

Pagini : 82 în total

Cuvinte : 24330

Mărime: 606.71KB (arhivat)

Publicat de: Ion Niculae

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Caruntu Genu

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ E.M.C. ROVINARI 5
1.1. REZERVE DE SUBSTANŢE MINERALE UTILE-LIGNIT 6
1.2. RESURSE UMANE, UTILAJE ŞI MATERIALE 11
CAPITOLUL 2.
CONTINUTUL SI TRASATURILE PROCESULUI DE PRODUCTIE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR 15
2.1. CONTINUTUL CONCEPTULUI DE SERVICIU 15
2.1.1. NECESITATEA DEFINIRII SERVICIILOR. CLARIFICAREA ROLULUI SERVICIILOR ÎN ECONOMIE 15
2.1.2. ABORDARI ÎN DEFINIREA SERVICIILOR 18
1.2. COMPLEXITATEA PRODUCTIEI SI ETEROGENITATEA SERVICIILOR 25
1.2.1. CARACTERISTICILE PROCESULUI DE PRODUCTIE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR 25
2.2.2. PARTICIPAREA CONSUMATORULUI – DIFERENTA SPECIFICA A PRODUCTIEI SERVICIILOR 30
2.2.3. PERSONALUL – PILONUL CENTRAL AL PROCESULUI DE PRESTARE A SERVICIILOR 35
2.2.4. SUPORTUL FIZIC – ELEMENT DETERMINANT AL PROCESULUI DE PRESTARE A SERVICIILOR 39
CAPITOLUL 3
PARTICULARITATILE EFICIENTEI ÎN DOMENIUL
SERVICIILOR 43
3.1. EFICIENTA – PRIORITATE A VIETII ECONOMICO-SOCIALE SI PREMISA A DEZVOLTARII 43
3.1.1. CONTINUTUL SI DETERMINARILE SPECIFICE ALE EFICIENTEI ÎN SECTORUL SERVICIILOR 44
3.1.2. EFICIENTA ECONOMICA – ATRIBUT AL ACTIUNII PERFORMANTE A AGENTULUI ECONOMIC 47
3.2. FORME DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ÎN SFERA SERVICIILOR 50
3.2.1. CRITERII DE EVALUARE SI INDICATORI DE MASURARE A EFICIENTEI ÎN DOMENIUL SERVICIILOR 51
3.2.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII – COMPONENTA A EFICIENTEI ECONOMICE ÎN ÎNTREPRINDERILE PRESTATOARE DE SERVICII 58
3.2.3. NIVELUL DE SATISFACTIE A CONSUMATORULUI– MASURA A EFICIENTEI SOCIALE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR 64
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ. SERVICII ŞI LUCRĂRI REALIZATE DE E.M.C. ROVINARI 68
4.1. LUCRĂRI DE CERCETARE GEOLOGICĂ 68
4.2. LUCRĂRI DE DESCHIDERE ŞI CONTRUCŢII MINIERE 69
4.3. LUCRARI DE PREGĂTIRE 70
4.4. LUCRĂRI DE ASECARE ŞI EVACUARE A APELOR 72
4.5. ALTE LUCRĂRI 76
4.5. ANALIZA ECONOMICĂ 79
BIBLIOGRAFIE 85

Extras din licență

CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALĂ E.M.C. ROVINARI

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat pentru perimetrul de exploatare Rovinari licenţa de exploatare Nr.2599/2001 şi ordinul 129/02.06.2004 privind transferul drepturilor şi al obligaţiilor asumate potrivit licenţei de concesiune pentru exploatarea lignitului încheiata între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Compania Naţionala a Lignitului Oltenia Sa. către SC Complexul Energetic Rovinari SA.

S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. are sediul în oraşul Rovinari, Strada Energeticianului nr.25 B, cod 215400, înregistrata la Registrul Comerţului sub nr.J18/256/01.04.2004. cod unic de înregistrare 16302439, cont IBAN-R004RNCB2800000333070004, deschis la B.C.R. Sucursala Tg-Jiu.

Perimetrul carierei Rovinari este situat pe teritoriul localităţi1or Rovinari şi Bâlteni, judeţul Gorj, în partea de nord-vest a bazinului carbonifer Rovinari, în zona colinară din estul râului Jiu şi este delimitat după cum urmează:

- la nord de perimetrul carierei Gârla;

- la sud de culoarul energetic al liniilor electrice de 400 Kv care racordează termocentrala SC C.E. Rovinari la Sistemul Energetic Naţional;

- la est de zona cu raport de descoperta ce depăşeşte 15 mc/to, raport determinat de creşterea înălţimii de exploatare, precum şi de subţierea stratelor de cărbune pe măsura adâncirii acestora;

- la vest de perimetrele fostelor cariere Bâlta Unchiasului, Cicani şi Beterega.

În raport cu principalele localităţi din apropiere perimetrul carierei Rovinari-Est este situat astfel:

- la 20 lan sud de oraşul Tg-Jiu

- la 5 lan nord de oraşul Rovinari

Din punct de vedere administrativ perimetrul de exploatare Rovinari Est face parte din SC Complexul Energetic Rovinari SA - Direcţia Miniera-cariera ROVINARI

1.1. REZERVE DE SUBSTANŢE MINERALE UTILE-LIGNIT

Geologia zăcământului.

Zăcământul de cărbune din câmpul carierei Rovinari -Est aparţine din punct de vedere stratigrafic Pliocenului superior din depresiunea Getica. Forajele executate în perimetru au întâlnit atât depozite daciene, romaniene cât şi cuaternare.

Dacian inferior (Getian) este predominant nisipos, iar la partea superioară cuprinde stratele de cărbune III-IV.

Dacian superior(Parscovian) este dezvoltat in facies argilos, nisipos, cărbunos. Stratele de cărbune sunt : V, VI, VII.

Romanian se caracterizează prin alternanţa dintre nisipuri, argile şi cărbuni cu faună specifică de apă dulce. Stratul de cărbune cu importanţă economică este stratul VIII.

Cuaternarul este dezvoltat in facies detritic grosier spre mediu.

În cursul anului 2007 în perimetrul de exploatare Rovinari-Est se vor exploata stratele:

V=730 mii to

VI-VII=630 mii to

VIII=300 mii to

Total V-VIII = 1660mii to.

Producţia de lignit programată să se exploateze în anul 2007din perimetrul de exploatare Rovinari Est este de 1660 mii to, din care 1000mii to pentru cariera Rovinari Est (Exc.1400-0 1 M, Exc. 1400-03 ) iar un volum de 660 mii to va fi exploatată de E1400-02 din cariera Gârla.

Configuraţia structurală

În general, depozitele pliocene din perimetrul Rovinari-Est se schiţează sub forma unui anticlinal al cărui ax se întâlneşte aproximativ între faliile Cicani şi Scoarţa.

Stratele de cărbune prezintă o serie de ondulări proprii proceselor de sedimentare. Ca urmare a grosimii inegale a sedimentelor iniţiale, a proceselor de litificare şi tasărilor diferenţiate, structura de detaliu a zăcământului prezintă numeroase ridicări şi coborâri locale.

În anul 2007 în perimetrul de exploatare Rovinari-Est sunt exploatate blocurile situate între faliile Minei, Cicani şi Garla –Corbului. Aceste fracturi au caracteristicile unor falii normale şi sunt orientate est-vest. săritura acestor falii este înjur de 14 m. În zona faliei Minei datorită tensiunilor mari exercitate, apar falii secundare care după observaţiile efectuate în teren sunt în număr de 2-3 situate la distanţe de 20-30 m între ele. În blocul nordic al faliei Cicani stratele coboară cu -1 0-12m , stratul V ajungând la cota 106-104 m.