Evoluția economică a Chinei

INTRODUCERE

Comerţul a reprezentat, încă de la începuturile societăţii umane, o activitate importantă pentru supravieţuirea şi dezvoltarea indivizilor şi comunităţilor din care făceau parte. Subiectul privind creşterea economică constituie, mai ales în perioada postbelică o preocupare radicală a teoriei şi practicii economice din întreaga lume.

Amplificarea complexităţii vieţii economice şi sociale, dezvoltarea interdependenţelor dintre factorii interni şi externi, ca şi necesitatea integrării unor principii în strategiile de progres constituie elemente de mare importanţă şi actualitate, determinanţi ai evoluţiei economiilor în lumea contemporană.

Transformările esenţiale intervenite în economia mondială în ultimele decenii au condus la comentarii complexe, legate de creşterea masivă a şomajului, a ritmurilor necontrolate ale inflaţiei, dobânzilor sufocante, crizei datoriei externe, evoluţiei contradictorii a fenomenului integrării economice, a tendinţelor comerţului internaţional, deficitelor bugetare, intensificării concurenţei etc., toate aceste dificultăţi, alcătuind un bagaj de probleme la care nu s-au găsit întotdeauna cele mai mulţumitoare soluţii.

Lucrarea de faţă este o lucrare de compilaţie şi este realizată în scopul evidenţierii aspectelor cu privire la procesul evoluţiei comerţului internaţional sub influenţa vieţii economice postbelice, a transformărilor pe care acesta le încearcă şi consecinţele inerente. Există numeroase şi vaste lucrări care abordează diferite teme legate de comerţul internaţional, însă cea de faţă tratează strict traseul economiei mondiale, începând cu perioada imediat următoare încheieri celui de-al doilea război modial până în zilele noastre.

Lucrarea este intitulată „Comerţul internaţional sub influenţa vieţii economice postbelice. Cazul Chinei”. Importanţa temei studiate derivă în primul rând din gradul de actualitate, caracteristică pe care şi-o va păstra şi în viitor.

Motivaţia alegerii acestei teme constă în faptul că acest subiect este unul extrem de însemnat în economia mondială. Lucrarea prezintă rolul şi importanţa comerţului internaţional în creşterea economică mondială şi abordează totodată două dintre cele mai importante, cruciale chiar, fenomene ale secolului XXI - procesul globalizării şi influenţa sa asupra comerţului internaţional, urmat îndeaproape de criza economică, al cărei impact se va manifesta puternic asupra comerţului internaţional.

Studiul de caz oferă un plus de informaţii şi o prezentare mai detaliată a dezvoltării economice a Chinei postbelice. Motivul alegerii acestei ţări pentru studiul de caz derivă din dorinţa de documentare cu privire la problematica deosebit de complexă ridicată de evoluţia economică fără precedent, din ultimii ani ai R. P. Chineze şi a posibilelor evoluţii viitoare ale economiei acestei ţări. Nu în ultimul rând, curiozitatea şi interesul asupra evoluţiei comerţului internaţional din ultimele decenii, precum şi evoluţia uluitoare a Chinei, m-au determinat sa aleg această temă pentru lucrarea mea de licenţă, iar acest lucru presupune să mă documentez într-un mod cât mai serios asupra temei alese.

CAPITOLUL I. ASPECTE EVOLUTIVE PRIVIND COMERŢUL INTERNAŢIONAL

1.1 Rolul şi importanţa comerţului internaţional în creşterea economică mondială

Nevoia şi tendinţa omului de a evolua şi de a prospera există încă din Antichitate. Omul a intuit încă din acele vremuri străvechi beneficiile negoţului. Aşadar, istoria comerţului începe cu mii de ani in urmă, când oamenii făceau schimburi de produse sau animale. Datorită îmbunatăţirii transporturilor terestre şi maritime, alături de o evoluţie semnificativă a mijloacelor de comunicaţie, precum şi datorită marilor descoperiri geografice, în special a celor două Americi, comerţul a cunoscut progrese deosebite.

Potrivit lui Adam Smith, „reprezentant de seamă al şcolii clasice engleze, «economistul epocii manufacturiere», «mărfurile europene erau, aproape toate, noi pentru America, iar multe dintre cele din America erau noi pentru Europa. Astfel, începu să se facă un nou schimb de produse, cum nici nu se gândise nimeni vreodată înainte…»” . Aşadar, “sfera spaţială a schimbului de mărfuri se extinde , cuprinzând cele mai importante zone de pe mapamond. Secolul al XVI-lea este secolul apariţiei pieţei mondiale” .

Noţiunea de piaţă mondială nu se referă la sfera geografică, ci la domeniul economic; „ea reprezintă ansamblul tranzacţiilor care au loc între agenţii economici de pe glob” . Piaţa mondială este diversificată sub forma unor bunuri şi servicii, a căror comercializare este menită să contribuie la dezvoltarea unei economii în continuu progres. „În practică, există o piaţă mondială a cafelei, a zahărului, a petrolului, a mobilei, a cărţii, a obiectelor de artă etc” . Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, piaţa mondială era constituită şi stimulată totodată, de producţia manufacturieră, o „formă de producţie premergătoare marii industrii, caracterizată prin folosirea preponderentă a muncii manuale” . Începutul secolului al XIX-lea, aduce schimbări majore în ceea ce priveşte producţia şi circulaţia mărfurilor – avea să înceapă perioada marii industrii maşiniste. Acesta este momentul de cotitură în economia mondială, în care ia naştere, „o nouă diviziune a muncii, cea mondială [ ... ] economia mondială devine un fapt împlinit” .