Evolutii si tendinte ale pietei valutare in Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Evolutii si tendinte ale pietei valutare in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 42 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAPITOLUL 1: SFERA PIEȚELOR VALUTARE ȘI OPERAȚIILE DE PE PIEȚELE VALUTARE 4
1.1. Conceptul de piață valutară și participanții la tranzacții 4
1.2. Operațiile pe piața valutară și caracteristicile acestora 8
1.3. Intervențiile băncilor centrale pe piețele valutare 11
CAPITOLUL 2: ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI VALUTARE ÎN ROMÂNIA 13
2.1. Sfera pieței valutare și operațiunile valutare 13
2.2. Organizarea și funcționarea pieței valutare interbancare 15
2.2.1. Participanți și condiții de participare pe piață 15
2.2.2. Operațiuni pe piața valutară interbancară 17
2.3 Operațiuni de schimb valutar pentru persoane fizice 19
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA PIEȚEI VALUTARE ȘI A CURSULUI DE SCHIMB ÎN ROMÂNIA 22
3.1. Caracteristici ale politicii de curs de schimb a BNR 22
3.2. Analiza evoluției pieței valutare și a cursului de schimb în perioada 1990 - 2007 24
3.3. Analiza evoluției pieței valutare și a cursului de schimb în perioada 2008 - 2018 32
CONCLUZII 36
BIBLIOGRAFIE 40

Extras din document

CAPITOLUL 1: SFERA PIEȚELOR VALUTARE ȘI OPERAȚIILE DE PE PIEȚELE VALUTARE

1.1. Conceptul de piață valutară și participanții la tranzacții

Piețele valutare au apărut ca efect al folosirii monedelor naționale în reglementările schimburilor internaționale. Acestea pot fi numite și centre ale comerțului cu valute. După numărul tranzacțiilor efectuate, piața valutară este cea mai mare piață internațională cu prețuri în mișcare și valute tranzacționate undeva în lume în fiecare oră din fiecare zi lucrătoare.

Piața valutară este o componentă a pieței financiare și poate fi definită ca ansamblul relațiilor financiar-valutare prin care se realizează operațiunile de vânzare și de cumpărare de monede străine (valute) la nivel internațional . Piața valutară asigură formarea cursului valutelor exprimat în moneda națională. Aceasta permite accesul persoanelor fizice și juridice la schimburile internaționale, la deplasări în străinătate, asigură deținătorilor de valută locul necesar pentru a vinde, iar din confruntarea cererii cu oferta rezultă cursul de schimb.

O altă abordare a piețelor valutare le conferă acestora postura de centre sau locuri în care se confruntă cererea și oferta de valută și se stabilește cursul de schimb.

Piețele valutare nu sunt limitate geografic, acestea pot avea caracter național sau internațional și sunt diferite în funcție de localitățile în care sunt amplasate și de operațiile pe care le efectuează. Principalele piețe valutare sunt la Londra, Paris, New York, Zurich, Frankfurt și Tokyo.

Prin noțiunea de valută înțelegem moneda națională a unei țări folosită ca instrument de plată și de rezervă la nivel internațional. De exemplu, leul românesc este monedă națională în România pentru orice rezident atunci când îl folosește în interiorul țării și este valută cand este folosit pentru plata unor bunuri din străinătate. Leul este valută și pentru nerezidenții din România.

Valuta poate fi reprezentată sub formă de valută efectivă sau valută de cont . Valuta efectivă este valuta care se prezintă sub formă de numerar - cash și este utilizată într-un volum mai mic în relațiile internaționale (în general în turism). Valuta de cont este valuta care se află sub forma disponibilităților în conturi deschise la bănci sau la alte instituții financiare de credit și este folosită într-un volum foarte mare în relațiile internaționale.

Valutele pot fi: convertibile și neconvertibile . Valutele convertibile sunt acele valute care se pot preschimba cu alte monede, în mod liber, fără restricții, prin vânzarea și cumpărarea pe piață. Valutele neconvertibile sunt acele valute care sunt recunoscute de către statul emitent doar în cadrul granițelor sale.

Conform Statutului FMI, convertibilitatea reprezintă un drept general de a achiziționa liber valută de pe piață și de folosire a acestei valute pentru plăți și tranzacții internaționale.

Fiecare valută are un simbol standard alcătuit din trei litere. Primele două litere simbolizează țara, iar a treia numele valutei. De exemplu dolarul canadian, potrivit standardelor de clasificare ISO, se notează CAD, unde CA provine de la Canada, iar D de la dolar (CH de la francul elvețian provine de la Confederation Helvetica) .

Piețele valutare au diferite caracteristici naționale determinate de modul în care este legiferat schimbul internațional de la o țară la alta. De aceea piețele valutare se supun legislației financiare și monetare ale statului pe teritoriul căruia iși efectuează activitatea.

Printre caracteristicile importante ale pieței valutare se remarcă :

- piața valutară nu are o poziție geografică, aceasta fiind o rețea de legături electronice între dealerii din diferite bănci;

- pieța valutară se supune legislației monetare și financiare a statului pe teritoriul căruia funcționează;

- pe piața valutară cererea și oferta pot fi deformate deoarece sunt situații în care tranzacțiile se îndepărtează de latura economică și au caracter speculativ;

- pe piața valutară cursul valutelor se stabilește prin confruntarea directă a cererii cu oferta, în limitele stabilite de lege;

- piața monetară este formată dintr-un ansamblu de bănci comerciale, care au incluse în activitatea lor operațiuni cu valute, case de schimb valutar, instituții nebancare și o bursă monetară.

Piața valutară joacă un rol foarte important în dezvoltarea afacerilor unei tări datorită faptului că îndeplinește unele funcții utile, printre care :

- acționează ca un punct central în care sunt stabilite prețurile pentru diferite valute;

- transferă puterea de cumpărare în diferite țări, ceea ce duce la sporirea fezabilității comerțului internațional și a investițiilor străine;

- investitorii de pe piața valutară pot să acopere sau să reducă riscul pierderilor datorate schimbărilor nefavorabile ale cursului de schimb;

- piața valutară permite comercianților să identifice oportunitățile fără riscuri;

- piața valutară facilitează funcția de investiții a băncilor și a comercianților care sunt dispuși să-și expună întreprinderile la riscurile valutare.

Obiectul activității pieței valutare este, în principal, vânzarea și cumpărarea de valute, acestea putând fi considerate mărfuri. Astfel, pentru a pune în contact ofertanții și solicitanții de valută, piața valutară are nevoie de intermediari.

Participanții la tranzacțiile de pe piața valutară sunt :

- băncile comerciale, băncile centrale și instituțiile financiare;

- operatorii specializați (dealerii și brokerii);

- societățile comerciale;

- persoanele fizice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evolutii si tendinte ale pietei valutare in Romania.docx

Bibliografie

Cărți:
1. Anghel Marcel, „Relații valutare”, Editura Matrix Rom, București, 2002;
2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, “Operațiuni bancare - Instrumente și tehnici de plată”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000 ;
3. Benec-Mincu Maricica, „Politici ale cursului de schimb în România”, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009;
4. Boajă Minică, “Relații financiare și valutare internaționale, Editura Economică”, București, 2003;
5. Bran Paul, „Relații financiare și monetare internaționale”, Editura Economică, București, 2004;
6. Cerna Silviu, „Monedă și finanțe internaționale, Editura Universității de Vest”, Timișoara, 2012;
7. Cheol S. Eun, Bruce G. Resnick, „International Financial Management” (7th edition), Mc Graw Hill Education, New York, 2015;
8. Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Monedă, bănci și politici monetare”, Editura Economică, București, 2005;
9. Drosu Șaguna Dan, Donoaica Costin Florin, “Drept bancar și valutar”, Editura Proarcadia, București, 1994;
10. Făt Codruța Maria, “Finanțe Internaționale”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011;
11. Fetiniuc V., Lopotenco V., Belobrov A., „Relații valutar - financiare internaționale”, Editura ASEM, Chișinău, 2005;
12. Floricel Constantin, „Relații valutar financiare internaționale”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996;
13. Gaftoniuc Simona, “Finanțe Internaționale”, Editura Economică, București, 1996;
14. Isărescu C. Mugur, „Reflecții economice, Contribuții la teoria macrostabilizării”, Editura Academia Română, București, 2006;
15. Kirițescu Costin, “Relațiile valutar-financiare internaționale”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978;
16. Krueger Anne, „Determinarea cursului valutar”, Editura Sedona,Timișoara 2005;
17. Michael Duane Archer, „Getting started in currency trading”, third edition, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2010;
18. Pecican Eugen Ștefan, „Piața Valutară, Bănci & Econometrie”, Editura Economică, București, 2000.
19. Răileanu Szeles Monica, ”Relații monetar-financiare internaționale”, Editura Lux Libris, Brașov, 2006;
20. Turliuc Vasile, Cocriș Vasile, Stoica Ovidiu, Roman Angela, Dornescu Valeriu, Chirleșan Dan, „Monedă și Credit”, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2013;
21. Voinea M. Gheorghe, “Relații valutar - financiare internaționale”, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2007.
22. Voinea M. Gheorghe, Zugravu Bogdan, Ghiba Nicolae, “Finanțe internaționale”, Editura Tehnopress, Iași, 2014.
Articole:
1. Laura E. Kodres, “Foreign Exchanfe Markets: Structure and Systemic Risks”, Finance and Development, December, 1996;
2. Shivangi Arora, „Foreign Exchange Market: Nature, Participants and Segments”, http://www.yourarticlelibrary.com.
Alte publicații:
1. BNR, Raport Anual 1998 - 1999;
2. BNR, Raport Anual 2003 - 2004;
3. BNR, Raport Anual 2007 - 2011;
4. BNR, Raport Anual 2014 - 2015;
5. BNR, Raport Anual 2017;
6. BNR, Raport asupra stabilității financiare, decembrie, 2018,
https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/RSF/RSF2018_2.pdf
7. Eugen Dijmărescu, „Aspecte ale politicii monetare și valutare a României în contextul aplicării Programului de convergență, București, 2007”,
https://www.bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/R20070905ED.pdf;
8. Mugur Isărescu, „Globalizare și integrare europeană. Cazul României”, București, 2007, https://www.bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/R20070315Guv.pdf;
9. Mugur Isărescu, 3 martie 2003 Trecerea la referința euro,
https://www.bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/R20030205guv.pdf;
Legislație:
1. Norma nr. 3/2005 privind funcționarea pieței valutare interbancare, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 297/2005;
2. Norma nr. 7/2005 privind măsurile de salvgardare care pot fi luate ca urmare a liberalizării operațiunilor în conturi de depozit în moneda națională (leu), Monitorul Oficial, Partea I, nr. 297/2005;
3. Regulament nr. 4/2005 privind regimul valutar, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 616/2007;
4. Lege nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României publicată în Monitorul Oficial nr. 582/30.06.2004;
5. Instrucțiuni din 30.01.2004 privind efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu numerar și substitute de numerar pentru personae fizice pe teritoriul României, Monitorul Oficial nr. 117/10.02.2004;
6. Regulament nr. 7/18.08.1994 privind efectuarea operațiunilor valutare publicat în Monitorul Oficial nr. 263/19.09.1994;
7. Regulament nr. 3616/04.05.1992 privint efectuarea operațiunilor valutare publicat în Monitorul Oficial nr. 92/13.05.1992.
Webografie:
1. http://www.companii.ro/curs-valutar/
2. http://www.yourarticlelibrary.com
3. https://www.bnr.ro/
4. https://www.economist.com