Fondul monetar internațional și rolul sau în economia mondială

În cadrul economiei mondiale moderne, una din cerinţele fundamentale, care conduce la progresul fiecărei economii naţionale, este reprezentată de dezvoltarea şi crearea de legături cu diferite organisme monetare şi financiare internaţionale.

FMI-ul este o organizaţie internaţională care are 184 de ţări membre, înfiinţată pentru a promova cooperarea monetară internaţională, stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creşterea economică, niveluri înalte de folosire a forţei de muncă şi pentru acordarea de asistenţă financiară temporară ţărilor, pentru ajustarea balanţei de plăţi.

Condiţiile FMI-ului, încă de la înfiinţare, au rămas neschimbate dar operaţiunile sale care includ supravegherea şi asistenţa financiară şi tehnică, au evoluat pentru a răspunde la nivelul cerinţelor economiei mondiale în schimbare.

Schimbările politice din Europa Centrală şi de Est sunt profunde, iar strategiile de transformare puse în aplicare de către aceste ţări sunt marcate de ceea ce este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „condiţionare FMI „, fiind rezultatul politicii promovate de FMI prin programele de stabilizare pe care le-a impus de decenii ţărilor membre care s-au confruntat cu dezechilibre monetare, cele mai multe dintre ele aparţinând lumii a treia, cărora FMI-ul şi Banca Mondială le-au acordat împrumuturi pentru susţinerea monedei lor naţionale slăbite.

Obiectivul lucrării îl reprezintă analiza relaţiilor dintre România şi FMI în contextul în care România este stat membru FMI. România este membră FMI, cu drepturi depline din anul 1972, prilej cu care a obţinut o serie de drepturi şi obligaţii ce trebuiesc respectate.

Metodologia utilizată constă în :

- prezentarea sistemului monetar internaţional (SMI) şi a instituţiilor ce îl guvernează având la bază literatura de specialitate;

- culegerea de date statistice cu privire la rezultatele micro şi macroeconomice obţinute de ţara noastră ;

- analiza şi interpretarea datelor statistice ;

- concluzii desprinse din acest studiu.

Lucrarea este structurată pe patru capitole după cum urmează :

- Capitolul 1 face o succintă prezentare a procesului de creare a Fondul Monetar Internaţional, începuturile şi obiectivele Fondul Monetar Internaţional, modul de funcţionare şi organizare al FMI: structura organizatorică, rolul, mecanismul de funcţionare, resurse, moneda de cont, tipuri de asistenţă financiară acordată ţărilor membre.

- Capitolul 2 prezintă pe larg Conferinţa de la Bretton Woods, obiectivele acesteia, modul de organizare şi mai ales participanţii. În cadrul conferinţei au mai fost înfiinţate şi alte organizaţii care au un rol important în cadrul economiei mondiale.

- Capitolul 3 prezintă rolul Fondului Monetar Internaţional în cadrul economiei mondiale şi ajutorul acestuia pe care acesta îl acordă ţărilor aflate în criza financiară, în special ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Un alt aspect important dezbătut în cadrul lucrării este impactul globalizării asupra activităţii Fondului Monetar Internaţional.

- Capitolul 4 prezintă cooperarea dintre ţara noastră şi FMI, acest capitol debutând cu prezentarea poziţiei economiei noastre în sistemul economiei mondiale. Apoi este prezentat istoricul relaţiilor dintre România şi FMI, activităţile şi rolul Biroului Reprezentanţei Rezidente a FMI în România, relaţiile dintre Banca Mondială şi România, aspectele statistice necesare pentru aranjamente stand-by - cazul României, şi, nu în ultimul rând este dezbătut acordul stand-by între România şi FMI în perioada 1999-2001 si analiza impactului acestui acord asupra economiei României.

România a început din 1990 un lung şi anevoios drum de trecere de la o economie centralizată de stat la economia de piaţă. Ţara noastră se află într-un proces de tranziţie care nu se poate îndeplini fără asistenţă financiară externă acordată prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale. Relaţiile României cu FMI-ul reprezintă o problemă de o importanţă primordială în condiţiile în care ţintele şi condiţiile de acordare a împrumuturilor impuse de FMI sunt deosebit de greu de atins.