Globalizarea Economiei

INTRODUCERE

Cu siguranţă, deficienţele şi riscurile globalizării pot constitui obiectul multor ore de discuţii, poate fi admisă şi varianta aderării la mişcarea antiglobaliştilor, dar … “Dacă nu poţi să combaţi, încearcă să dirijezi”, spune o înţelepciune… De fapto, azi câştigă acela care, împăcându-se cu ideea ireversibilităţii, acceptă “regulile jocului”, se adaptează şi culege roadele ei…

Analizând situaţia în economia mondială, subliniem că globalizarea ei a avut loc în primul rând în domeniul pieţelor financiare. În rezultat, datorită dezvoltării tehnologilor în comunicaţie, au apărut aşa fenomene care nici într-un mod nu mai pot fi controlate de către stat, a dus la necesitatea creării unei organizaţii internaţionale. Specialiştii atrag atenţia la aşa factori: volumul comerţului în valută prin virament, care constituie 1,2 trilioane dolari pe zi, depăşeşte de mai bine de zece ori necesitatea finanţării comerţului. Volumul nominal al tranzacţiilor derivative se exprima încă zece ani în urmă într-o sumă inimaginabilă de 58 trilioane dolari. În acelaşi timp rezervele valutare a tuturor băncilor centrale din lume, care ar putea fi folosite în scopul stabilizării, se estimau doar la cifra de 1,4 trilioane dolari. Aceste date denotă faptul că în lume activează „jucători globali”, care sunt în deplină stare de a-şi măsura puterile cu state. La momentul actual sectorul real al economiei asigură aproximativ 20% Produsului Intern Brut. În schimb au înflorit aşa direcţii ca sfera financiar – bancară, sfera prestării serviciilor, informatica, în special elaborarea programelor pentru computere. În ce priveşte mişcările de capital acesta se îndreaptă spre locurile unde până acum cheltuielile de producţie au fost mai joase (în ţările tropicale ale Asiei de Sud – Est şi a Asiei de Sud, Americii Latine/ forţa de muncă ieftină la care se adaugă şi clima caldă, datorită cărora se micşorează cheltuielile pentru construcţiile capitale); pe de altă parte, şi într-o măsură considerabil mai mare, acesta se îndreaptă spre domeniile unde este posibilă o circulaţie a acestuia cât mai rapidă – acesta în primul rând este sectorul financiar – bancar.

Acest fapt a şi determinat actualitatea temei investigaţiilor din teza de magistru. Alegerea acestei temei a fost dictată nu numai de actualitatea ei, dar şi de interesul personal (macroeconomia şi geopolitica), fiind efectuată în dependenţă de posibilităţile de realizare a planului preconizat.

Scopul lucrării este studierea esenţei proceselor de globalizare economiei mondiale şi adoptarea sistemului financiar-bancar la condiţiile acestora.

Sarcinile – depistarea esenţei, nucleului globalizării economiei mondiale, analiza căi şi posibilităţi adaptării sistemului financiar-bancar a Republicii Moldova la condiţiile proceselor de globalizare.

Obiectivul şi sarcinile determină structura tezei de magistru. Ea este constituită din introducere, trei capitole, încheiere şi lista literaturii consultate. Toată lucrarea (în scopul evitării unei simple expunere a teoriei) este bazată pe dezmembrarea, divizarea pe componente a tuturor fenomenelor şi tendinţelor descrise. Depistarea esenţei şi divizarea compactă a oricărui fenomen necesită o analiză minuţioasă, aceasta fiind sarcina primordială a lucrării de licenţă.

Capitolul întâi se referă la baza şi descrierea esenţei globalizării economiei mondiale. Consecutivitatea raţionamentelor expuse este tradiţională şi cuprinde rădăcinile istorice, particularităţile, diversificarea formelor globalizării. De asemenea este atrasă atenţie i pentru unele aspecte ale relaţiilor economice internaţionale şi a instituţiilor bancare.

Capitolul doi este dedicat analizei situaţiei actuale a sistemului financiar – bancar al Republicii Moldova. O atare atenţie este dedicată originii acesteia, sunt detailat analizate atât conceperea acesteia cât şi dezvoltarea în perioada de tranziţie.

În Capitolul trei s-a făcut „încercarea” de a da recomandări respective cu privire la adaptarea sistemului financiar – bancar al Republicii Moldova la condiţiile proceselor de globalizare. Recomandările se bazează atât pe studiul experienţei statelor cu sistem financiar bancar dezvoltat, cât şi pe analiza recomandărilor specialiştilor în domeniu. Noţiunea de „încercare” este folosită în sensul, că cu cât este mai înalt şi mai complicat fenomenul, cu cât este mai multidimensional, cu atât mai greu de recomandat ceva. Iar referitor la complicaţiile legate de adaptarea sistemului financiar – bancar la condiţiile globalizării încă nimeni nu s-a îndoit.

În încheiere sunt redate principalele concluzii, trase în procesul de elaborare a lucrării de licenţă (concluzii succinte sunt expuse şi pe parcursul întregii lucrări de licenţă).

În bibliografie este inclusă doar o mică parte din literatura consultată. Evident, raţionamentele referitoare la adoptarea sistemului financiar-bancar al RM la condiţiile proceselor de globalizare sunt bazate şi pe cunoştinţele obţinute anterior, până la elaborarea tezei de licenţă şi este imposibil de a menţiona toate sursele, din care s-a format concepţia mea, atitudinii mele faţă de tematica tezei.

Subiectul investigaţiilor din cadrul lucrării de licenţă îl constituie procesele globalizării economiei mondiale şi adoptarea sistemului financiar-bancar.

Obiectul investigaţiilor este descrierea principalelor manifestări ale fenomenelor menţionate anterior.

Drept bază teoretică şi metodică a investigaţiilor a servit teoria generală şi concepţiile globalizării economiei mondiale şi sistemului financiar-bancar. În teza de licenţă se fac referinţe la lucrările ştiinţifice ce iau în dezbatere anume această problemă atât ale economiştilor din Moldova, cât şi din ţările de peste hotare. Sunt folosite, de asemenea, elaborări metodice ale organelor de specialitate şi a diferitor instituţii de profil.

În procesul investigaţiilor au fost aplicat următoarele metode: ale ştiinţelor generale (logice şi de analiză), specifice – economice (comparaţii, generalizări) şi economico-matematice.

Ca baza factologică au servit ediţiile organelor şi instituţiilor specializate. Această teză de magistru include 100 pagini de text, lista literaturii consultate, expusă în 3 pagini, rezumatul in rusa şi engleza şi anexe (un grafic, 12 diagrame şi 17 tabele).

1. REORGANIZAREA ECONOMIEI MONDIALE

1.1 GLOBALIZAREA ECONOMIEI MONDIALE

In prezent in rândul analiştilor vieţii economice internaţionale contemporane, s-a conturat o larga convergenta de opinii in aprecierea faptului ca lumea s-a schimbat profund, ca se afla intr-o tranziţie politica si economica majora si ca deceniul anilor '90 a fost unul - sub numeroase aspecte - cu totul diferit de cel precedent si deosebit de dificil in privinţa "administrării" noianului de probleme complexe ivite pe scena relaţiilor economice internaţionale.

Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependentelor dintre statele naţionale, ca urmare a extinderii si adâncirii legăturilor transnaţionale in tot mai largi si variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale si culturale si având drept implicaţie faptul ca problemele devin mai curând globale decât naţionale, cerând la rândul lor o soluţionare mai curând globala decât naţionala.

O definiţie asemănătoare este prezentata si intr-un raport al Fondului Monetar Internaţional din 1997: fenomenul globalizării economiei mondiale reprezintă integrarea internaţionala aflata in strânsa creştere, atât a pieţelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital.[41;8]