Globalizarea - O Problematică a Zilelor Noastre

INTRODUCERE

În zilele noastre, întreaga scenă internaţională îşi concentrează atenţia asupra problematicii globalizării şi implicit regionalizării economiei. Din perspectivă economică, globalizarea reprezintă o creşte mai rapidă a activităţii de ordin economic dincolo de graniţele unui stat decât creşterea activităţii în cadrul economiilor naţionale. În cadrul acestui termen este inclusă şi instituirea unei serii de legături de structură şi de ritm între economiile naţionale pe de-o parte şi pieţele internaţionale pe de cealalalta parte.

Prin globalizare se subînţelege, indirect, dar transparent, posibilitatea de a interveni

peste tot în lume. Tipul de intervenţii şi vectorii săi nu sunt deloc precişi. Adeziunea la mondializare este datorată în mare parte, nevoii liberei circulaţii a noilor tehnologii. În consecinţă, inovaţia, dezvoltarea sa şi posibilitatea de a intra în cadrul unei pieţe libere mondiale, fac parte, teoretic, din conţinutul său. Mai precis, utopia convergenţei economiilor mai puţin dezvoltate se bazează pe ipoteza că economiile în curs de dezvoltare pot imita în cadrul unei pieţe libere mondiale tehnologii noi şi adesea revoluţionare care există datorită ţărilor dezvoltate. Dar această ipoteză nu ţine seama de starea particulară de subdezvoltare, care poate fi descrisă ca o lipsă de maturitate. Aceasta din urmă nu asigură deloc majorităţii economiilor contemporane în dezvoltare posibilitatea de a imita noile tehnologii. Pentru a avea posibilitatea aceasta, trebuie să fie atins în prealabil pragul critic de maturitate al cărui

factor determinant este educaţia.

Pe de altă parte, tot în contextul economiei contemporane, regionalizarea reprezintă acea tendinţă de a vedea statele din cadrul aceleiaşi regiuni geografice apropiindu-se din punct de vedere economic. În acest sens, de-a lungul timpul s-au implementat o serie de motivaţii economice completate cu o multitudine de acorduri de natură regională, plecând de la acorduri comerciale şi ajungând la cele politice.

Lucrarea de faţă este menită să trateze tocmai această problematică a globalizării şi regionalizării din perspectivă economică europeană. Astfel, în cadrul său s-a încercat, prin intermediul noţiunilor teoretice dar şi a aspectelor economice practice, să prezinte felul în care aceste două fenomene îşi pun amprenta asupra a ceea ce înseamnă România, ca şi parte

integrantă a Uniunii Europene.

Primul capitol al studiului este destinat abordării noţiunii de globalizare. Plecând de la definiţii şi concepte, urmând firul istoriei în ceea ce priveşte acest fenomen la nivel mondial şi implicit european şi prezentându-se în linii mari provocările la care este supusă orice actor al scenei economice internaţionale ce este supus procesului de globalizare, s-a încercat conturarea unui profil al efectelor sale asupra a ceea ce înseamnă economie.

Cel de-al doilea capitol al prezenţei lucrării tratează aspectele legate de fenomenul globalizării, de asemenea din perspectivă economică, făcându-se referire şi la ceea ce înseamnă integrarea europeană pentru ţara noastră. În cadrul său se prezintă o serie de concepte şi caracteristici privind sensul larg al noţiunii de globalizare, o scurtă istorie a acesteia pentru ca apoi să se prezinte aspecte legate de integrarea economică în contextul regionalizării.

Capitolul final şi implicit studiul de caz al lucrării de faţă este reprezentat de analiza impactului pe care îl au investiţiile străine asupra României, din perspectivă regională. Astfel se realizează o analiză comparativă a dinamicii şi aportului capitalului străin la dezvoltarea statelor pe plan mondial, şi în particular a ţărilor vecine din Europa Centrală şi de Sud-Est. Este studiată interdependenţa între procesul investiţional dar şi situaţia economică a ţărilor, făcându-se o analiză statistico-economică a evoluţiei investiţiilor străine în contextul reformelor economice în perioada 2000-2010. Sunt aduse în lumină aspectele benefice ale fluxurilor de investiţii străine asupra economiilor receptoare şi modalităţi de atragere a acestora în economia naţională.

Concluzionând, fenomenul globalizării implică, ca şi cel al regionalizării, renunţarea de către statele membre la o parte din atributele lor suverane, unul din fundamentele dreptului internaţional. În economia de piaţă globalizată vor rămâne valabile principiile promovării, susţinerii şi protejării intereselor individuale şi de grup.