Globalizarea - Proces dominant la nivelul economiei mondiale

Mediul înconjurător în care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile devine tot mai turbulent, astfel organizaţiile trebuie să înveţe să se adapteze rapid condiţiilor de mediu aflate într-o continuă schimbare.

Într-un mediu economic globalizat, înţelegerea structurilor şi normelor care stau la baza funcţionării sistemului şi entităţilor economice prezintă o maximă importanţă în vederea unei funcţionări cât mai eficiente a companiei. În cadrul acestui mediu există două tendinţe diametral opuse, la fel de importante: globalizare şi localizare. Dezvoltarea inegală a globalizării economice, cât şi a globalizării sociale, care are loc într-un ritm mai lent, pune în evidenţă importanţa planului local. Procesul articulării individului la un sistem de norme comun şi orientarea culturală a acestuia în ceea ce priveşte cultura organizaţională este dat de legătura culturală faţă de loc, regiune sau naţiune.

Economia mondială se află în continuă expansiune, contactul dintre entităţile economice aparţinând diferitelor culturi devenind tot mai acut. Managementul intercultural a devenit în ultimii ani un concept întâlnit nu numai în practica de management, fiind integrat în studiile şi programele universitare, ci şi o povocare entru multe companii internaţionale.

Lucrarea de faţă prezintă un studiu, o trecere în revistă a conceptelor care ne ajută să înţelegem modul de acţiune al firmelor multinaţionale, luând în considerare diferitele particularităţi culturale, care vor fi prezentate mai detaliat.

În primul capitol sunt trecute în revistă diferitele perspective ale globalizării, punând accentul pe cele mai cunoscute teorii din domeniu. Descrierea globalizării nu este un obiectiv uşor de atins, acest fenomen caracterizând-se printr-o complexitate maximă. Prin urmare, procesul globalizării este prezentat pe scurt, fiind urmat de descrierea sistemului economiei globale.

În cadrul capitolului al doilea sunt prezentate pe scurt influenţele factorilor externi asupra mediului intern, sintetizând pricipale teorii din domeniu. Consider importantă aceaastă prezentare deoarece analiza şi prognoza mediului înconjurător constiutie una din premisele principale în procesul adoptării deciziilor strategice. Strâns legat de această problemă sunt prezentate tipurile de organizaţii în funcţie de presiunea spre adaptare specifică pieţei sau diferenţiere şi presiunea spre coordonare şi integrare globală, aceste două polatăţi dând naştere organizaţiilor globale, internaţionale, multinaţionale şi transnaţionale. Tipologia organizaţiilor dă posibilitatea diferenţierii în funcţie de diferenţele culturale şi demografice în organizaţii monolitice, pluralistice şi multiculturale şi sisteme de managemet. Un punct de plecare în descrierea strategiei organizaţionale în mediul economic multicultural este decris de învăţarea ieterculturală în spaţiul dintre culturi organizaţionale de provenienţă diferită. În funcţie de afinităţile sau diferenţele întâlnite în mediul economic multicultural se arată cele patru tipuri de orientare strategică în cadrul sistemelor de management.

În cadrul teoriilor interculturale se pune accentul pe dimensiunile culturale ale lui Hofstede, având în vedere cele patru dimensiuni, pe baza cărora Mole a identificat trei hărţi culturale, trasând dimensiunile culturale şi inserând indicii culturale specifice fiecărei ţări. Vor fi prezentate deasemenea alte abordări ale stilurilor manageriale în funcţie de ţara de origine a managerului expatriat, arătând importanţa creării unui limbaj comun şi înţelegerea diferenţiată a timpului în contextul multicultural.

Treptat se face trecerea spre capitolul trei, care tratează problema managerului expatriat, pornind de la procesul de selecţie, trecând prin procesul de pregătire efectivă şi prezentând diferitele modele de conducere. Sunt prezentate mai multe metode de pregătire în vederea realizării stagiului peste hotare, cu descrierea succintă a diferitelor scopuri urmărite în cadrul pregătirii. În continuarea capitolului sunt descrise tipurile de conducere în funcţie de diferiţi factori. Amintesc modelul drum-scop şi teoria conducerii situaţionale. Sunt prezentate deasemenea modele de conducere aplicate în mediul multicultural, în fiecare ţară predominând anumite norme şi concepţii de bază, însă conceptele în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea sunt în mod necesar legate de cultura căreia îi aparţine compania maă.

În capitolul al patrulea este prezentată legătura dintre cultura ţării gazdă, cea a ţării de origine şi cultura organizaţională. În funcţie de tipul cultural al ţării sunt expuse diferitele tipuri şi orientări culturale care determină alegerea şi implementarea strategiei organizaţionale. Atât planurile culturii organizaţionale, cât şi strategia organizaţională în mediu economic multicultural , corelată cu promovarea afacerilor în funcţie de stadiul ciclului de viaţă al produselor sunt descrise în cadrul acestui capitol.

Tot aici va fi tratată strategia de internaţionalizare în mediul economic multicultural, pornind de la decizie, proces, strategie. După luarea deciziei de internaţionalizare este necesară prezentarea treptelor internaţionalizării. Realizarea infrastructurii pieţei în carul ţării gazdă reprezeintă un demers important în procesul internaţionalizării, aici fiind expuşi factorii externi care influenţează activitatea companiei pe o piaţă externă, cum ar fi factorii culturali, tarifari şi guvernamentali. Vor fi punctate ţelurile de marketing interculturale şi prezentate posibile sisteme de inovare interculturală.

Capitolul cinci constituie studiul de caz, ce prezintă strategiile de penetrare a Grupului Renault pe piaţa din România, adaptarea acestuia la mediul de afaceri în cadrul parteneriatului cu Dacia Automobile, implementarea culturii Grupului Renault în cadrul Dacia şi răspunsul acesteia la oportunităţile oferite de schimbare.

În cadrul capitolului 6 sunt prezentate concluziile acestei lucrări.

CAPITOLUL 1

INTERNAŢIONALIZARE VERSUS GLOBALIZARE

Societatea contemporană a ajuns în situaţia în care fiecare deceniu aduce noi progrese, proporţii, echilibre şi predicţii surprinzătoare referitoare la ceea ce urmează.

Alvin Toffler a avertizat că în deceniul ’70 -’80 se vor produce schimbări accelerate şi într-adevăr acestea au avut loc în tehnologie, în cercetarea spaţiului cosmic, societate.

Previziunile aceluiaşi autor acoperind perioada anilor ’80, referitoare la dezvoltarea sistemului informaţional s-au adeverit şi ele. Preluarea şi aprofundarea acestora de către John Naisbitt lansează termeni noi cum ar fi: societatea informaţională, economie internaţională, creşterea complexităţii sociale.

Decadei ’90 i s-a atribuit apelativul „Decada celor 3E (Economy, Enviroment, Ethics)“, iar decadei 2000 „Decada revoluţiei societăţii postindustriale“

1.1. ASPECTE ALE LUMII CONTEMPORANE - PREVIZIUNI CONFIRMATE

Dintr-un sondaj efectuat în America asupra posibilelor evoluţii pentru deceniul 1990-2000, la care au participat 44 de experţi din diferite domenii din America şi Europa, au rezultat peste 100 de tendinţe diferite privind societatea contemporană care îşi au prelungiri şi în deceniul 2000-2010.

S-au conturat astfel nouă cauze ale schimbărilor :

- Maturizare a populaţiei

Generaţia celor născuţi în condiţii de explozie demografică după cel de-al doilea război mondial a ajuns la vârsta mijlocie. Se vor manifesta preocupări sporite în domeniul forţei de muncă, de natură educaţională şi de schimbare a politicii de pensionare în sensul întârzierii ieşirii la pensie;

- Apare o societate mozaicată din punct de vedere demografic

Diversitatea etnică va creşte datorită ritmului mai mare de dezvoltare a minorităţilor şi a imigranţilor. Se ajunge la o forţă de muncă ce înglobează culturi diverse. Produsele şi serviciile vor trebui adaptate la noile condiţii demografice;

- Mutaţie în rândurile societale

Se estompează graniţele din sectoarele de stat şi privat iar problemele cruciale - cum ar fi reforma educaţiei - sunt preluate tot mai mult de către liderii afacerilor.

O mare parte din servicile prestate de guvern vor fi realizate prin contract de către firme particulare sau de stat, bazate pe profit;

- Economie informatizată

Simbioza computerelor cu tehnologia comunicaţională transformă informaţia într-o resursă strategică. O informaţie tot mai accesibilă schimbă modelul de muncă tradiţional şi va amplifica fondul dificultăţilor de a lucra cu oamenii. Va apare din ce în ce mai mult munca la domiciliu, biroul virtual. Educaţia va deveni o prioritate de vârf deoarece vor creşte cererile de personal cu bună pregătire în meserie;

- Globalizare

Oamenii, bunurile, capitalurile şi informaţia circulă în jurul globului, mai intens ca oricând. Proprietatea străinilor asupra activelor de producţie va creşte pretutindeni. Rolul dominant al Americii în economia globală va descreşte, în timp ce influenţele Europei, Chinei şi Japoniei se vor majora. Raporturile dintre naţiunile „bogate“ şi „sărace“se vor încorda pe măsură ce populaţia globului va creşte, iar resursele se vor reduce;

- Accent pe calitatea vieţii

Preocuparea pentru sănătatea omului şi a mediului înconjurător se va situa în topul agendei naţionale. Corespunzător, se vor remodela politica publică şi practicile firmelor. Emanaţiile toxice, calitatea îngrijirii curente a copiilor şi bătrânilor, precum şi riscurile îmbolnăvirilor profesionale vor căpăta o atenţie sporită;

- Restructurarea economică

Noile tehnologii şi competiţia globală forţează marile organizaţii să fie mai receptive şi tot mai sensibile şi flexibile în raport cu viteza schimbării circumstanţelor. Micile afaceri vor continua să prolifereze. Sectorul serviciilor va continua să se dezvolte. Vor apărea noi ramuri industriale, în timp ce altele existente, se vor deplasa spre ţările cu salarii mai mici. Reconversia profesională va căpăta importanţă crescută, corespunzător unei economii robuste aflată într-o schimbare rapidă;

- Redefinirea familiei şi habitatului

Activităţile familiale tradiţionale, cum sunt îngrijirea copiilor, efectuarea curăţeniei şi spălatul, prepararea hranei se vor efectua tot mai mult de către firme speciale contra plată. Tradiţionala familie compusă din „tatăl care procură cele necesare traiului, mama casnică şi doi copii“ este înlocuită cu o diversitate de gospodării de o singură persoană, cupluri fără copii, cupluri de necăsătoriţi, părinţi singuri şi familii cu două venituri. Graţie tehnologiilor informaţionale tot mai mulţi oameni vor fi capabili să lucreze acasă, să folosească serviciile bancare şi să-şi facă piaţa fără a se deplasa de la domiciliu;

- Activism social sporit

Expresia „gândeşte global şi acţionează local“ va căpăta o nouă însemnătate pe măsură ce oamenii se vor confrunta cu probleme locale grave cum sunt violenţa în familie, abuzul de droguri, lipsa de locuinţă, crimă, SIDA şi poluarea. Liderii din lumea afacerilor vor fi solicitaţi să facă faţă problemelor comunităţii într-un mod generos, etic şi creativ. Foşti adversari cum ar fi ecologiştii şi industriaşii se vor uni pentru a rezolva în comun problemele ce vor apărea. Organizaţiile non-profit (voluntare) vor căpăta importanţă sporită, contribuind suplimentar la îndeplinirea serviciilor sociale acordate de agenţiile guvernamentale supraaglomerate.

Aceste nouă motoare ale schimbării au stat la baza transformărilor în bine şi în rău a lumii noastre.

1.1.1. Schimbări majore şi tendinţe actuale

În ultimele decenii economia mondială a cunoscut mutaţii profunde, cu efecte majore asupra mediului internaţional de afaceri. Gradul de transformare, uneori turbulent, s-a accentuat începând cu anii - 90.

Au apărut modificări substanţiale în concepţiile tradiţionale asupra firmei, precum şi a modului de conducere şi organizare a acesteia ca urmare a:

- creşterii volumului producţiei;

- a complexităţii acesteia;

- a gradului de diversificare;

- a dimensiunilor, din ce în ce mai mari, a companiilor industriale;

- schimbărilor rapide ale mediului înconjurător;

- a numărului jucătorilor pe piaţa mondială.