Globalizarea și Impactul Social al Acesteia

Introducere

Globalizarea semnifică creşterea relaţiilor economice între statele lumii, prin reducerea unor bariere tarifare, care împiedică buna colaborare în schimbul comercial mondial. Scopul este acela de a îmbogăţi ţările din punct de vedere material, de a mări cantiatea de bunuri şi servicii, printr-o diviziune internaţională a muncii printr-o eficienţă catalizată de relaţiile internaţionale, de specializare şi de concurenţă. Descrie procesul prin care societăţile, culturile şi economiile regionale s-au integrat prin comunicare, transporturi şi comerţ.

Termenul de globalizare este, foarte des, asociat cu termenul de globalizare economică: integrarea economiilor naţionale în economia internaţională cu ajutorul comerţului, investiţii străine directe, fluxuri de capital, migraţie, răspândire a tehnologiei şi prezenţă militară. Însă, globalizarea este, de obicei, recunoscută ca fiind o combinaţie de factori economici, tehnologici, socio-culturali, politici şi biologici. Termenul de globalizare se mai poate referi la circulaţia transnaţională a ideilor, limbilor sau culturilor popoarelor, ducând la un schimb vast de informaţii între statele lumii. Însă, împotriva acestui punct de vedere, există o abordare alternativă, care arată faptul că globalizarea, de fapt, a scăzut contactele inter-culturale, în acelaşi timp, crescând posibilitatea apariţiei conflictelor intra-naţionale şi internaţionale.

Globalizarea nu este un termen nou apărut. De mii de ani, oamenii – şi mai târziu, corporaţiile – cumpărau şi vindeau unii de la alţii, chiar dacă se aflau la distanţe mari, unii de alţii, sau pe teritorii îndepărtate. Un exemplu, ar fi celebrul Drum al Mătăsii, care parcurgea centrul Asiei, făcând legătura între China şi Europa, în perioada Evului Mediu. De asemenea, de multe secole, oamenii şi corporaţiile au investit în întreprinderi din alte ţări. De fapt, multe dintre caracteristicile valului actual de globalizare sunt similare cu cele existente înainte de izbucnirea Primului Război Mondial în 1914.

Un factor important - dacă nu cel mai important - în propagarea globalizării, de-a lungul anilor, a fost dezvoltarea tehnologică, care a influenţat foarte mult viaţa economică. Tehnologiile informaţionale au ajutat mulţi actori economici – consumatori, investitori, afacerişti – dându-le noi instrumente importane în identificarea şi urmărirea oportunităţilor economice, incluzând analize mai rapide, respectiv mai avansate asupra trendurilor economice din întreaga lume, transferuri mai facile de active şi colaborarea cu parteneri aflaţi la mari distanţe.

Globalizarea este foarte controversată, însă. Susţinătorii globalizării admit faptul că aceasta permite ţărilor sărace, respectiv locuitorilor ei, să se dezvolte din punct de vedere economic şi să-şi ridice standardul de viaţă, în timp ce, contestatarii globalizării susţin ideea conform căreia crearea unei pieţe internaţionale liberă, nestingherită, a adus beneficii corporaţiilor multinaţionale din Vest, în detrimentul întreprinderilor locale, culturilor locale şi a oamenilor de rând.

Pentru găsirea echilibrului între beneficiile şi costurile, aduse de globalizare, cetăţenii lumii trebuie să înţeleagă cum funcţionează globalizarea şi opţiunile politice cu care se confruntă aceştia şi societăţile lor.

“Globalizarea şi impactul social al acesteia” implică efectele pe care le are globalizarea asupra ţărilor lumii, asupra economiilor acestora, respectiv asupra cetăţenilor ţărilor lumii. Ce reprezintă globalizarea pentru lume şi care este principalul factor, care ajută la propagarea globalizării în lume (corporaţiile multinaţionale), sunt prezentate în primele două capitole ale acestei lucrări, rămânând ca în ultimul capitol să fie prezentate principalele efecte sociale, pe care le are globalizarea asupra vieţii economice, şi anume, ocuparea locurilor de muncă, şomajul, sărăcia, migraţia, includerea şi excluderea socială, etc.

În primul capitol, ajută la crearea unei idei asupra a ceea ce înseamnă globalizarea şi ce implicaţii are asupra intregii lumi, asupra statelor acesteia şi economiilor ţărilor lumii.

Al doilea capitol, prezintă rolul şi efectele pe care le implică corporaţiile multinaţionale, respectiv acţiunile acestora, asupra vieţii economice mondiale, asupra comerţului internaţional şi relaţiilor dintre corporaţii şi ţări.

De-a lungul timpului, s-a demonstrat că globalizarea poate fi de mai multe feluri, precum globalizarea economică, culturală, socială, financiară etc., iar capitolul al treilea se axează pe globalizarea socială. În acest ultim capitol vor fi prezentate efectele sociale pe care le generează globalizarea, pozitive sau negative, inclusiv câteva soluţii pentru menţinerea şi îmbunătăţirea efectelor pozitive, iar în ceea ce reprezintă efectele negative, atenuarea, sau chiar eradicarea lor.

Partea de final – concluziile – conchide toată lucrarea şi ajută la buna înţelegere a acestei lucrări de licenţă, prezintă ideile care meritau reţinute şi ajută, chiar, la crearea unei idei asupra a ceea ce înseamnă globalizarea, asupra efectelor pe care le produce şi asupra a ceea ce trebuie făcut ca acest fenomen să aibă efecte benefice asupra naţiunilor şi cetăţenilor acestora.