Globalizarea și securitatea

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 25524
Mărime: 520.35KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Introducere 4

Capitolul 1 Cu privire la fenomenul şi procesul globalizării 6

1.1. Globalizarea şi ordinea mondială 7

1.2. Noile pericole, ameninţări şi vulnerabilităţi globale. Globalizarea şi fragmentarea 11

1.2.1. Pericole, ameninţări, riscuri 11

1.2.2. Dinamica pericolelor şi ameninţărilor teroriste 28

1.2.3. Vulnerabilităţi 30

1.2.4. Globalizarea şi fragmentarea 34

1.3. Globalizarea şi securitatea internaţională 36

Capitolul 2 Conceptul de securitate internă 40

2.1. Dinamica procesuală a securităţii interne 41

2.1.1. Internaţionalizarea securităţii 41

2.1.2. Spaţiul de securitate 44

2.2. Evoluţia conceptului de securitate internă 46

2.2.1. Conceptul de securitate internă românească 46

2.2.2. Securizarea frontierei 47

Capitolul 3 Dimensiunile securitătii interne 51

3.1. Condiţionarea şi determinările securităţii interne 51

3.1.1. Dinamica determinărilor securităţii interne 52

3.1.2. Un sistem european de securitate internă 53

3.2. Securitatea internă şi ordinea publică 55

Încheiere 60

Concluzii şi propuneri 61

Bibliografie selectivă 63

Anexe 65

Anexa nr. 1 Homeland Security „Siguranţă şi Securitate“ 65

Anexa nr. 2 Sistem european de securitate internă 67

Extras din document

„România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.“

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

INTRODUCERE

În această etapă de haos planetar, declanşat după spargerea bipolarităţii şi reconfigurarea politică şi strategică a lumii, când se înfruntă şi se confruntă cel puţin două tendinţe, considerate, câteodată, ireconciliabile, câteodată, comple¬mentare – cea a globalizării şi cea a fragmentării –, aproape toate conceptele şi chiar şi realităţile se reconstruiesc, după arhitecturi holistice, fractale sau bizare. Procesul acestei construcţii este extrem de rapid, de fluid şi de contradictoriu, încât acţiunile preventive, adaptative, ca şi posibilele reacţii de respingere sunt, de cele mai multe ori, precipitate, conjuncturale şi chiar neadecvate. Lumea este pur şi simplu uimită de repeziciunea cu care se globalizează, opunându-se din răsputeri acestui fenomen. Pentru că, indiferent ce se spune, există o foarte puternică opoziţie la globalizare, chiar şi din partea celor care gestionează acest fenomen şi sunt, într-un fel, primii beneficiari (dar şi primii plătitori) ai lui. Dificultăţile de înţelegere şi, de aici, de acceptare in integrum a fenomenului globalizării nu se referă la fenomen, ci la esenţă. Esenţa este greu de desprins, de cunoscut, de analizat şi de... monitorizat. Aceasta, pentru că, oamenii, niciodată, în îndelungata lor existenţă, n-au reuşit să monitorizeze vreo esenţă. Doar fenomenul poate fi cunoscut, esenţa, nu. Ea este o rezultantă, un dat, un orizont de care, cu cât ne apropiem mai mult, cu atât ne îndepărtăm mai mult.

În aceste condiţii, are loc un proces destul de complicat de reconstruire şi reconsolidare a entităţilor, între o arhitectură de reţea şi o realitate excesiv fragmentată, impregnată şi măcinată de decalaje tehnologice, economice şi informaţionale, de foarte multe probleme nesoluţionate, de prejudecăţi şi chiar de fantasme ale istoriei. Procesul de definitivare şi consolidare a entităţilor naţionale şi politice, deci statale, singurele care se pot integra într-o entitate de entităţi, într-o Alianţă sau într-o Uniune – aşa cum sunt Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană – încă nu s-a încheiat. De aceea, presiunea globalizării poate produce, în anumite zone, insecuritate, mai ales o insecuritate a populaţiei. De aceea, considerăm că studierea îndeaproape, prin metode ale cercetării ştiinţifice, a implicaţiilor globalizării asupra securităţii populaţiei şi implicit asupra ordinii publice, pe măsură ce procesele integrative se accentuează şi devin soluţii ale unei convieţuiri în siguranţă şi pe termen lung, ar putea conduce la concluzii interesante. Considerăm că factorii de decizie politică şi strategică ar putea folosi şi această expertiză, respectiv, rezultatele şi concluziile acestei cercetări, în scopul optimizării ordinii publice naţionale, concept care se cere, în opinia noastră, nu numai reanalizat, ci efectiv transformat.

Transformarea nu vizează negarea a ceea ce există, a unei experienţe îndelungate, acumulate la noi în ţară, în Europa şi în întreaga lume, mai ales în ţările democratice, ci valorificarea ei superioară, într-o viziune mai largă şi mai concretă, axată, deopotrivă, pe dimensiunea generală a securităţii persoanei, proprietăţii, instituţiei şi entităţii şi pe dimensiunea particulară, detaliată a acesteia. Securitatea persoanei, proprietăţii, instituţiei, entităţii statele şi chiar a legii, în condiţiile arhitecturii democratice, cerute şi construite de o proiecţie realistă şi detaliată în planul dreptului internaţional, al drepturilor omului, dar şi în cel al multiplicării provocărilor, pericolelor, ameninţărilor şi, mai ales, a vulnerabilităţilor la acestea, devine din ce în ce mai dificilă. Ea se prezintă, la ora actuală, ca un fel de competiţie în care, din păcate, cunoaşterea şi gestionarea fenomenului devin extrem de dificile, iar acţiunile sunt impregnate de o asimetrie violentă şi paradoxală.

Acest prim referat încearcă să abordeze, din perspectiva filosofiei şi din cea a cerinţelor unei fizionomii moderne a ordinii publice, fenomenul globalizării. Predominante în societatea de azi şi în cea de mâine – care devine tot mai pregnant o societate a cunoaşterii – se afirmă, indubitabil, filozofie şi fizionomia de reţea, concomitent cu reconstruirea unor centre-piloni de putere şi de influenţă. Rămâne de văzut dacă puterea şi influenţa sunt redefinite pe efectul de reţea sau dacă un astfel de efect rămâne doar un nou tip de efect.

CAPITOLUL 1

CU PRIVIRE LA FENOMENUL ŞI PROCESUL GLOBALIZĂRII

Globalizarea reprezintă o etapă extrem de importantă în evoluţia societăţii omeneşti. Toate sistemele, indiferent de calităţile, capacităţile, determinările şi specificul lor, tind spre o formă finală perfectă. Forma perfectă reprezintă stadiul cel mai înalt pe care îl poate stinge un sistem, dar şi ultimul. Forma perfectă înseamnă, de fapt, entropie zero, iar entropia zero se traduce prin moartea sau dispariţia acelui sistem care şi-a epuizat, deopotrivă, energia de structurare şi autostructurare dinamică şi complexă, de mişcare şi de evoluţie. Omenirea nu a ajuns, fireşte, în acest stadiu al ultimelor sale forme, care trebuie să fie perfecte, dar tinde spre el. Globalizarea poate fi privită şi din acest punct de vedere. Poate şi din acest motiv există atât de multe reacţii potrivnice la un astfel de proces.

Dar, dincolo de orice speculaţie cu privire la stadiul final al tendinţei evoluţiei societăţii omeneşti, ca sistem de sisteme, spre formele perfecte, lipsite de energie interioară şi, deci, de mişcare, globalizarea este o realitate pe care, nolens, volens, trebuie s-o acceptăm.

Unele dicţionare o definesc ca „termen englezesc“ care exprimă „mondia¬lizarea“, adică un „proces de control multinaţional, sau prin multinaţionalitate, al vieţii economice şi sociale“.

Această definiţie, ca multe alte sute, este limitativă, restrictivă şi lipsită de orizont. Globalizarea (mondializarea) nu poate fi redusă la o simplă definiţie gen proxim plus diferenţă specifică. Şi nici la o definire descriptivă. Globalizarea este un fenomen foarte amplu, cu determinări obiective (care rezultă, deci, dintr-o lege sau dintr-un complex de legi cu privire la sensul dezvoltării societăţii omeneşti, la evoluţia fiinţei umane şi a mediului în care ea trăieşte) şi o mulţime de nuanţe şi de implicări subiective, ce se identifică prin acţiuni conştiente de „însuşire“ a efectelor acestui fenomen şi chiar de grăbire a procesului şi de impunere a unor efecte conforme cu interesele unor actori sau unor grupuri de presiune. Uneori – şi nu de puţine ori –, se confundă această „grabă spre mondializare“, care nu poate fi decât de sorginte subiectivă, cu evoluţia în progresie geometrică a acestui proces. Această confuzie, mai exact, această identificare forţată face foarte mult bine unora, foarte puţini, şi foarte rău celorlalţi, întrucât evoluţia accelerată a unor fenomene şi procese nu este totuna cu forţarea evoluţiei pentru a obţine profit, putere, influenţă şi poziţii privilegiate. Din păcate, realitatea acestei lumi nu exclude dimensiunea subiectivă, părtinitoare, voluntaristă, impostoare şi, de aceea, neplăcută, perversă şi chiar terorizantă. O astfel de dimensiune afectează grav realitatea lumii, ordinea ei firească, normalitatea şi progresul.

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ACTE NORMATIVE

1. TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPA, Institutul European din România, Bucureşti, 2006.

2. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003.

3. STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI (Proiect), Bucureşti, 2006.

4. HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI Nr. 196 din 17 martie 2005 privind Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, Monitorul Oficial Nr. 243 din 23 martie 2005.

5. HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI Nr. 471/2004 pentru aprobarea Strategiei managementului integrat al frontierei de stat a României.

6. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A TERORISMULUI, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 36/2002.

7. PROTOCOLUL GENERAL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A TERORISMULUI, aprobat prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 0067/2002.

8. PLANUL STRATEGIC ŞI OPERAŢIONAL DE ÎNTREBUINŢARE A FORŢELOR DE ORDINE PUBLICĂ ALE MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR.

LUCRĂRI DE AUTOR

1. General dr. Mircea Mureşan, general de brigadă (r) Gheorghe Văduva, RĂZBOIUL VIITORULUI, VIITORUL RĂZBOIUULUI, ediţia a II-a, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2006.

2. Hervé Coutau-Bégarie, TRATAT DE STRATEGIE, vol. I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2006.

3. Gérard Chaliand, ANTHOLOGIE MONDIALE DE LA STRATEGIE DES ORIGINES AU NUCLEAIRE, Edition Robert Laffont, S.A., Paris, 1990, p. XI.

4. Ilie Bădescu, Dan Dungaciu, SOCIOLOGIA ŞI GEOPOLITICA FRONTIEREI, Editura Floarea Albastră, Bucureşti, 1995, pp.1-10.

5. DICTIONAIRE DE LA LANGUE FRANCAISE. Encyclopedie, noms communns, noms propres, 1995

6. General de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, TERORISMUL CONTEMPORAN – FACTOR DE RISC LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII NAŢIONALE, ÎN CONDIŢIILE STATUTULUI ROMÂNIEI DE MEMBRU NATO, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, 2005.

7. General de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA ÎN FIZIONOMIA NOILOR CONFLICTE MILITARE, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2005.

8. General dr. Mircea Mureşan, general de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, STRATEGIA DE PARTENERIAT, PARTENERIATUL STRATEGIC, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2005, p.28.

9. Dr. Gheorghe Văduva, Mihai Dinu, STRATEGIA EUROPEANĂ A INTEGRĂRII, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I 0147, Bucureşti, 2005.

SURSE DE PE INTERNET

http://www.iss-eu.org, L’Institut d”Etudes de Sécurité de l”Union Européenne, Une Europe sure dans un monde meilleur. Stratégie européenne de Sécurité, 2005.

http://www.ier.ro, Politica Europeană de Securitate şi Apărare, 2005

http://www.stratis.org, François Caron, L’appréciation du risque militaire.

http://www.sofema-groupe.com/organisation/business_units_transversales/securite_surete/

Preview document

Globalizarea și securitatea - Pagina 1
Globalizarea și securitatea - Pagina 2
Globalizarea și securitatea - Pagina 3
Globalizarea și securitatea - Pagina 4
Globalizarea și securitatea - Pagina 5
Globalizarea și securitatea - Pagina 6
Globalizarea și securitatea - Pagina 7
Globalizarea și securitatea - Pagina 8
Globalizarea și securitatea - Pagina 9
Globalizarea și securitatea - Pagina 10
Globalizarea și securitatea - Pagina 11
Globalizarea și securitatea - Pagina 12
Globalizarea și securitatea - Pagina 13
Globalizarea și securitatea - Pagina 14
Globalizarea și securitatea - Pagina 15
Globalizarea și securitatea - Pagina 16
Globalizarea și securitatea - Pagina 17
Globalizarea și securitatea - Pagina 18
Globalizarea și securitatea - Pagina 19
Globalizarea și securitatea - Pagina 20
Globalizarea și securitatea - Pagina 21
Globalizarea și securitatea - Pagina 22
Globalizarea și securitatea - Pagina 23
Globalizarea și securitatea - Pagina 24
Globalizarea și securitatea - Pagina 25
Globalizarea și securitatea - Pagina 26
Globalizarea și securitatea - Pagina 27
Globalizarea și securitatea - Pagina 28
Globalizarea și securitatea - Pagina 29
Globalizarea și securitatea - Pagina 30
Globalizarea și securitatea - Pagina 31
Globalizarea și securitatea - Pagina 32
Globalizarea și securitatea - Pagina 33
Globalizarea și securitatea - Pagina 34
Globalizarea și securitatea - Pagina 35
Globalizarea și securitatea - Pagina 36
Globalizarea și securitatea - Pagina 37
Globalizarea și securitatea - Pagina 38
Globalizarea și securitatea - Pagina 39
Globalizarea și securitatea - Pagina 40
Globalizarea și securitatea - Pagina 41
Globalizarea și securitatea - Pagina 42
Globalizarea și securitatea - Pagina 43
Globalizarea și securitatea - Pagina 44
Globalizarea și securitatea - Pagina 45
Globalizarea și securitatea - Pagina 46
Globalizarea și securitatea - Pagina 47
Globalizarea și securitatea - Pagina 48
Globalizarea și securitatea - Pagina 49
Globalizarea și securitatea - Pagina 50
Globalizarea și securitatea - Pagina 51
Globalizarea și securitatea - Pagina 52
Globalizarea și securitatea - Pagina 53
Globalizarea și securitatea - Pagina 54
Globalizarea și securitatea - Pagina 55
Globalizarea și securitatea - Pagina 56
Globalizarea și securitatea - Pagina 57
Globalizarea și securitatea - Pagina 58
Globalizarea și securitatea - Pagina 59
Globalizarea și securitatea - Pagina 60
Globalizarea și securitatea - Pagina 61
Globalizarea și securitatea - Pagina 62
Globalizarea și securitatea - Pagina 63
Globalizarea și securitatea - Pagina 64
Globalizarea și securitatea - Pagina 65
Globalizarea și securitatea - Pagina 66
Globalizarea și securitatea - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Globalizarea si securitatea.doc

Alții au mai descărcat și

Globalizarea și criza economică

CAP 1. RĂDĂCINILE ISTORICE ALE GLOBALIZĂRII 1.1. Globalism, globalitate, globalizare Termenul de globalizare este folosit pentru prima dată de...

Globalizarea - O Problematică a Zilelor Noastre

INTRODUCERE În zilele noastre, întreaga scenă internaţională îşi concentrează atenţia asupra problematicii globalizării şi implicit regionalizării...

Globalizare versus regionalizare. tendințe și perspective

INTRODUCERE Lucrarea de licență cu titlul “Globalizare și Regionalizare” își propune un studiu asupra acestor două procese,deoarece această temă...

Globalizarea și Impactul Social al Acesteia

Introducere Globalizarea semnifică creşterea relaţiilor economice între statele lumii, prin reducerea unor bariere tarifare, care împiedică buna...

Globalizare și Noua Ordine Mondială

CONCEPTUL DE GLOBALIZARE Termenul de globalizare este de origine anglo-saxonă (globalization), sinonim cu franţuzescul mondialisation şi se...

Globalizarea

INTRODUCERE Economia contemporană parcurge, la acest sfârşit de mileniu, un proces evolutiv de transformări structurale, calitative şi cantitative...

Globalizarea - Mijloace si Implicatii

Globalizarea, a devenit în ultimii ani un subiect ultradiscutat. Legat de discuţii, una dintre criticile pe care le-am auzit cu ceva timp în urmă,...

Forme de manifestare, cauze și perspective ale globalizării

I. Trasaturi generale ale globalizarii Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la începutul secolului...

Te-ar putea interesa și

Mondializarea și Influența Sa asupra Mediului Economic

Introducere Mondializarea reprezinta o retea de interdependente dezvoltata între statele lumii, o sinteza a transformarilor radicale cu care s-a...

Politica Europeană de Securitate și Apărare

INTRODUCERE Statele sunt interesate de apărarea şi securitatea lor, întrucât mediul strategic internaţional de securitate este într-o continuă...

Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale

Pagină albă INTRODUCERE Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a...

Grupările Regionale în Evoluția Lumii Contemporane

Introducere La început de mileniu, omenirea se îndreaptã spre o nouã erã; fenomene complexe dominã viata politicã, economicã, socialã, militarã...

Politica de Securitate și Apărare a Uniunii Europene - Factor de Echilibru în Lumea Contemporană

Prefată Am ales această temă deoarce în contextul în care ameninţările din estul Europei au dispărut, dezbaterile pe problema securităţii europene...

Criminogeneza siguranței cetățeanului

INTRODUCERE Profesiile din domeniul siguranței cetățeanului solicită prin ansamblul competențelor pe care le implică ființa umană în...

Globalizarea și Impactul Social al Acesteia

Introducere Globalizarea semnifică creşterea relaţiilor economice între statele lumii, prin reducerea unor bariere tarifare, care împiedică buna...

Corporațiile Transnaționale

Capitolul 1 Globalizarea economică 1.1. Aspecte generale privind fenomenul de globalizare Internaţionalizarea producţiei este considerată inima...

Ai nevoie de altceva?