Globalizarea și statele mici și mijlocii - studiu de caz România

Argument

Lucrarea de diplomă intitulată ” Globalizarea si statele mici si mijloci. Studiu de caz Romania” reprezintă expresia preocupărilor mele în domeniul cultural si al interesului cu privire la fenomenul de mare avengură si notorietate: globalizarea. Lucrarea este structurată în cinci capitole cu subcapitolele aferente.

Primul capitol, intitulat “Globalizarea”, îsi propune o analiză a fenomenului, în încercarea de a depista originile acestuia. Pentru a oferi o definitie cât mai cuprinzătoare am luat în considerare ideile unor mari specialisti în domeniu, cum ar fi Bauman Zygmund, Bari Ioan etc. Într-o legatură stransă cu încercarea de definire a globalizării, am analizat succinct formele de manifestare ale fenomenului, descoperîndu-l astfel caracterul universal, în sensul că a ajuns să afecteze structura tuturor componentelor sistemului cultural global.

Evident, discutia a fost focalizată asupra globalizării culturale si, ca o consecintă a acestuia, aupra statelor în special celor mici si mijloci.

În al doilea capitol intitulat “Marile Puteri si statele mici si mijloci”, am făcut analiza statelor mici si mijlocii; cum au evoluat în istorie si comportamentul marilor puteri fată de statele mici si mijlocii.

Capitolul trei al lucrarii intitulat ”Colonialism, forma de implicare a marilor puteri în relatiile internationale” am prezentat imperiile coloniale si coloniile; si când în perioada colonială Marile Puteri (Anglia, Franta, Spania si Portugalia) nu tineau cont de statele care erau ocupate de ele cum ar fi de exemplu India si Algeria. Tot în acest capitol am mai redactat situatia despre sistemul international din zilele noastre, desi sistemul s-a schimbat de exemplu egalitatea de drepturi, suveranitate etc. ele nu contează deoarece sunt doar la suprafată. Altă temă dezbătută în acest capitol este comunismul; cum a început, ce se întelege prin acest termen, importanta comunismului în perioada lui Ghe. Gheorghiu Dej si în epoca lui Nicolae Ceausescu.

Al patrulea capitol intitulat “Impactul direct al Marilor Puteri la nivelul relatiior internatinale” cuprinde urmatoarele subcapitole: situatia între Kosovo si Serbia si analiza comparativă dintre Kosovo si Afgsnistan; în acest capitol este arătat cum Kosovo încalcă drepturile statelor mici.

În capitolul cinci intitulat “Studiu de caz Romania” este făcută analiza asupra Romaniei. Intrand practic în UE practic ne-am diluat într-o structură care a devenit actor global UE cea ce face ca si Romania să fie un actor global. Desi Romania este un stat integrat în UE totusi nu se poate pune semnul egal între tările cum ar fi Franta sau Germania. Tot în ultimul capitol este prezentată prezenta României în interiorul NATO ce leagă România de SUA, asa cum a fost acum 18 ani de URSS; si nu în ultimul rând este prezentat summitul NATO ce a avut loc anul accesta la Bucuresti.

Lucrarea se încheie cu concluzia că globalizarea este un fenomen real, el are loc zi de zi, ora de ora si fără să stim, suntem chiar noi parte si propulsor.

Cap.I Globalizarea si statele.

1.1 Globalizarea

Globalizarea, a devenit în ultimii ani un subiect ultradiscutat. Globalizarea este un fenomen real, cu sigurantă, unul dintre termenii cu cea mai mare circulatie din de ziua de azi, regăsindu-se obligatoriu în vocabularul oricarei persoane si revenind în mod constant în aproape orice discutie serioasă. Se regăseste în aceeasi măsura în discursul popular, în cel politic, în discursul mass-media si în acela specializat, al stiintelor sociale.

Astăzi fenomenul de globalizare se găseste în mai multe sectoare: politic (dezvoltarea regulilor/regimurilor si institutilor internationale; cresterea numărului actorilor statali si non-statali); economic (integrarea economica mondiala: comert, finante-bănci, transporturi, productie si servicii, capital, piata.); social (persoanelor, imagini si ideilor: cresterea rolului societatii civile internationale/globale); cultural (infrastructura culturală si informatională; desesmnarea valorilor culturale occidentale, care nu vor deveni dominat-globale, căci si alte culturi vor afecta cultura occidentală; cresc sansele omogenizării culturale, dar se întaresc si identitatile culturale locale); comunicatională ( expansiunea tehnologiei informatiei; mass-media electronică, telefonia, internetul-comunicare internatională instantanee); militară (retele ale interdependentei în care forta sau amenintarea cu fortă pot fi folosite; proliferarea armamentelor; comertul international cu arme) etc.

Istoricii si observatorii fenomenului consideră că actualul proces de globalizare îsi are rădacinile în secolul al XVI-lea, cănd se înregistează prima expansiune a capitalismului European. Punctul maxim al acestei dezvoltări a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu explozia industrializării.

Potrivit unei definitii difuzată de Comisia Europeana în 1997, globalizarea reprezintă „un process prin care pietele si productia din diverse tari dobîndesc un grad ridicat de interdependentă datorat dinamicii comertului de bunuri, servicii si fluxurilor de capital si tehnologie”.

Globalizarea s-a relansat după încheierea razboiului rece, cănd odată barierele ideologice depasite, ideile pietei libere au cucerit si estul Europei.

Globalizarea se caracterizează prin mai multe procese inter relationale, între care :

1) Tehnologii ale informatiei care ne pun mai rapid si mai dens în legatura unii cu altii.

2) Comprimarea distantelor prin noi tehnologii.

3) Interconectarea si cresterea dependentelor reciproce.

4) Integrarea pietelor financiare si comerciale;

5) Internationalizarea crescută a productiei, prin intermediul marilor companii transnattionale .

6) Aparitia unor probleme globale, care necesită aprobări globale.

7) Răspandirea unor comportamente si mentalitati presupuse a exprima rationalitatea unui ”homo oeconomicus” ce nu cunoaste frontiere si emotii „locale”.

8) Dezvoltarea identitatii transnationale.

Toate marile orase ale lumii sunt deja dominate de aceleasi mari magazine internationale, care promoveaza aceleasi mărfuri, aceleasi imagini, acelasi stil de viata. Se produce globalizarea vietii culturale: fotbalului, al modei, al standardelor de frumusete. Se consumă aceleasi tipuri de filme, melodii, carti. În principiu, s-ar putea considera acest process ca o americanizare a planetei, dar există exceptii notabile.

Cum remarcă Francis Fukuyama, acum mai mult ca niciodată, actorii economici individuali se bucură de un grad ridicat de egalitate si de libertate de alegere. Pietele devin tot mai libere, barierele comerciale se prăbusesc, circulatia mărfurilor si serviciilor unifică spatii economice aflate pana mai ieri în izolare.