Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 27481
Mărime: 734.63KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

INTRODUCERE pag. 1

CAPITOLUL 1. SĂRĂCIE ŞI BUNĂSTARE - DEFINIŢIE, CONCEPTE. ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA ARGUMENTE pag. 3

1.1 Sărăcie şi bunăstare - Definiţii şi prezentări conceptuale pag. 3

1.1.1 Sărăcia directă şi indirectă pag. 5

1.1.2 Banii şi bunăstarea naţională pag. 6

1.1.3 Sărăcie economică pag. 7

1.1.4 Bunăstare economică pag. 12

1.1.5 Abordări teoretice privind esenţa şi necesitatea eradicării sărăciei pag. 15

CAPITOLUL2.CONSIDERAŢIUNI PRIVIND DETERMINAREA EVOLUŢIEI SĂRĂCIEI ŞI ANALIZA FENOMENULUI DE SĂRĂCIE A POPULAŢIEI ÎN ROMÂNIA

pag. 19

2.1 Aspecte prezentate de cercetătorii români cu privire la determinarea stării de bunăstare a populaţiei şi evoluţia sărăciei pag. 19

2.2 Metode de estimare a sărăciei pag. 21

2.2.1 Evoluţia sărăciei în România utilizând praguri absolute pag. 22

2.2.2 Estimarea sărăciei cu ajutorul pragurilor relative pag. 24

2.2.3 Diferenţa între rezultatele obţinute pag. 27

CAPITOLUL 3. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA BUNĂSTĂRII ECONOMICE pag. 31

3.1 Contextul economic şi social în perioada crizei economice pag. 31

3.2 Profilul sărăciei pag. 33

3.3 Sărăcia care afectează copiii pag. 35

3.4 Reţeaua de securitate socială asigură protecţie suficientă împotriva şocurilor pag. 36

CAPITOLUL 4. STIMULAREA INTREPRINDERILOR PRIVATE INSTRUMENT PENTRU REDUCEREA SARACIEI (STUDIU DE CAZ) pag. 39

4.1 Utilizarea creditului pentru a crea bunăstare pag. 39

4.2 Organizarea grupurilor de acţiune pag. 40

4.3 Competenţele necesare pentru guvernarea bunăstării pag. 42

4.4 Conducerea unei întreprinderi de succes pag. 44

CONCLUZII pag. 47

BIBLIOGRAFIE pag. 49

ANEXE pag. 50

Extras din document

INTRODUCERE

Am ales aceasta temă deoarece studierea acestui fenomen prezintă o reală importanţă, România plasându-se printre ultimele ţări din Uniunea Europă în funcţie de media venitului pe persoană. Importanţa studierii bunăstării şi sărăciei în România, relevă de fapt, poziţia României printre alte ţări ale Uniuni Europene, ţinând cont de indicatorii sociali. Problema socială a sărăciei este lipsa bunăstării, şi nu lipsa banilor. Dacă veţi alimenta sistemul cu bani, veţi crea numai inflaţie, şi asta nu face ca societatea să scape de sărăcie. Aşadar, răspunsul în lupta contra sărăciei ca problemă socială este nu adăugarea de bani, ci crearea sau generarea bunăstării, de aceea titlul acestei lucrări se referă la generarea bunăstării şi nu numai generarea unui venit.

Definirea sărăciei este importantă pentru cunoaşterea proporţiilor fenomenului, a cauzelor şi factorilor care o generează, iar pe această bază pentru combaterea propriu-zisă a sărăciei. În acest scop este necesar să se ajungă la un consens în legătură cu modul în care sărăcia şi metodele acestuia de măsurare sunt definite. Definirea sărăciei nu este deloc simplă şi univocă atunci când se pune problema transpunerii ei în termeni operaţionali, adică atunci când este necesară identificarea concretă a celor săraci, pentru a fi ajutaţi sau pentru a evalua proporţiile acestui fenomen la scară naţională sau planetară. Sărăcia este definită, în general, din perspectiva bunăstării, fiind considerată o stare de lipsă a acesteia, o privare de atributele bunăstării.

Definiţiile diferă însă, în mod semnificativ, în funcţie de conţinutul conceptului de bunăstare şi de importanţa care se acordă diferitelor sale dimensiuni, precum şi de scopul în care se face evaluarea sărăciei.

Bunăstarea apare ca o stare optimă la care aspiră individul, prin modul lui de a produce, economisi şi consuma. Se impune o diferenţiere între bunăstarea individuală şi bunăstarea colectivă.

Bunăstarea colectivă reprezintă acel ,,tip de bunăstare înţeleasă în sensul că toţi membrii colectivităţii trebuie să dispună de un stoc minim de bunuri economice considerat a fi decent, normal”.

Bunăstarea individuală-modelare a sistemului de nevoi propriu fiecărui individ potrivit cadrului social-economic în care este integrat.

Conceptul de nivel de trai ne asigură că suntem în faţa unui concept evolutiv şi care se referă la evaluarea unor condiţii, care pot fi bune sau mai puţin bune pentru om, sau pot fi considerate suficiente pentru a atinge o anumită stare considerată normală.

Nivelul de trai poate fi apreciat pe baza a două elemente distincte:

1. Starea vieţii oamenilor aşa cum este ea la un moment dat.

2.Existenţa unui set de criterii în raport cu care starea vieţii este evaluată ca fiind bună sau mai puţin bună.

Lucrarea e structurată pe patru capitole.

Capitolul 1, intitulat Sărăcie şi bunăstare - Definiţie, concepte. Argumente pro şi contra argumente, aduce în prim plan faptul că cei mai mulţi oameni cred că îşi vor atinge scopurile dacă vor fi angajaţi, deci bunul lor cel mai de preţ este locul de muncă. Aceasta este situaţia cea mai nefavorabilă care conduce doar accidental la bunăstare. Mai devreme sau mai târziu, apar frustrările angajatului, iar acesta pleacă la o altă companie în speranţa că acolo va găsi ceea ce caută de fapt - bunăstarea. Cu timpul, o parte dintre angajaţi sesizează problema de fond şi îşi construiesc o afacere proprie. Aceasta este decizia care aduce şanse reale de bunăstare materială. Alţii mimează bunăstarea, folosind în exces cardurile de credit, consumă mai mult decât produc.

În capitolul 2, intitulat Consideraţiuni privind determinarea evoluţiei sărăciei şi analiza fenomenului de sărăcie a populaţiei în România, alături de o serie de indicatori privind bunăstarea este abordată şi evoluţia sărăciei în primii ani ai tranziţiei, estimate pe baza veniturilor gospodăriilor şi folosind două praguri relative ale sărăciei ancorate în timp şi situate pentru România la 45%, respectiv 50% din retribuţia medie orară a anului 1989.

Estimarea sărăciei se poate face plecând de la datele existente în sistemul statistic naţional, în timp ce evaluarea sărăciei prin alte metode ar presupune iniţierea şi implementarea unor cercetări speciale. Pragurile monetare în general, şi metoda absolută în special, sunt recomandate ţărilor mai puţin dezvoltate, cum este şi cazul României, respectiv ţărilor care au încă o pondere considerabilă a cheltuielilor alimentare în totalul cheltuielilor.

În capitolul 3, intitulat Impactul crizei economice asupra sărăciei, este analizat contextul economic şi social în perioada crizei economice, nivelul sărăciei absolute continuând să scadă în 2008, iar în 2009 România confruntându-se cu recesiunea, iar sărăcia nu va mai scădea.

În capitolul 4, intitulat Forma capitalului privat şi reducerea sărăciei prin stimularea întreprinderilor private, este abordată noţiunea de capital financiar de care o persoană are nevoie pentru a începe o afacere. Capitalul financiar necesar, dacă a fost împrumutat, nu reprezintă un cadou, un act de caritate sau o donaţie, ci este o componentă a unei afaceri sau o resursă, şi este închiriată, deci trebuie returnat.

Necesitatea de a sublinia că nu trebuie oferite donaţii, că împrumuturile trebuie restituite şi că trebuie plătite prin intermediul dobânzii, sunt trei motive bune pentru ca împrumuturile iniţiale date debitorilor neexperimentaţi să fie mici şi, prin urmare, mai uşor de restituit.

Succesul unei speculaţii comerciale poate fi măsurat prin viabilitatea acesteia, adică întreprinderea este profitabilă. Cea mai importantă caracteristică a unei afaceri pe care o ajutaţi să se înfiinţeze de a fi una de succes este aceea că trebuie să fie în stare să supravieţuiască, deci să producă profit.

CAPITOLUL 1

SĂRĂCIE ŞI BUNĂSTARE - DEFINIŢIE, CONCEPTE.

ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA ARGUMENTE

1.1 Sărăcie şi bunăstare - Definiţii şi prezentări conceptuale

Despre bani cel mai bine este să-i întrebăm pe aceia care au demonstrat că se pricep să-i producă şi să-i administreze. "Când eram tânăr, credeam că banii şi puterea mă vor face fericit. Aveam dreptate!", declară Bill Gates, iar Warren Buffet ne sfătuieşte: "Lasă-le copiilor tăi destul de mulţi bani încât să creadă că pot face orice, dar nu atât de mulţi încât să nu facă nimic".

Există o mulţime de oameni care au câştigat sume mari la loterie, iar banii le-au schimbat destinul, dar nu i-au făcut fericiţi, aşa cum se aşteptau, ci dimpotrivă, le-au distrus viaţa. Gurile rele spun că banii nemunciţi nu aduc fericirea, dar o pot întreţine, iar credincioşii asociază adesea banii cu necuratul. Specialiştii susţin că fiecare om are exact atâţia bani câţi este capabil să administreze.

Majoritatea oamenilor au idei preconcepute despre averi, privindu-i pe bogaţi cu ură şi suspiciune. De vină pentru această atitudine este mitul că miliardarii au ajuns bogaţi furând şi exploatând alţi oameni. Puţini ştiu că majoritatea miliardarilor sunt foarte modeşti, dispun de o inteligenţă creatoare fascinantă, visează lucruri imposibile şi se automotivează ca să le facă posibile. Majoritatea fundaţiilor caritabile sunt opera bogaţilor. Milioane de locuri de muncă s-au creat datorită curajului acestor oameni de a investi, puterii de a-şi urma ţelurile nebuneşti şi dorinţei lor de a-şi modela singuri destinul.

Oamenii îşi doresc, în principiu, cam aceleaşi lucruri - sănătate, bani, studii superioare, un serviciu bun sau o carieră de succes. Diferă mijloacele prin care le obţin, voinţa şi timpul pe care îl dedică atingerii acestor ţeluri. Oamenii îşi doresc fericire, iar fericirea înseamnă adesea o familie, o casă mare, o maşină frumoasă, vacanţe în locuri exotice, viaţă lungă, copii şi nepoţi frumoşi şi sănătoşi

Preview document

Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 1
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 2
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 3
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 4
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 5
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 6
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 7
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 8
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 9
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 10
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 11
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 12
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 13
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 14
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 15
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 16
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 17
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 18
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 19
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 20
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 21
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 22
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 23
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 24
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 25
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 26
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 27
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 28
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 29
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 30
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 31
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 32
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 33
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 34
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 35
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 36
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 37
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 38
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 39
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 40
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 41
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 42
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 43
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 44
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 45
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 46
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 47
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 48
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 49
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 50
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 51
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 52
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 53
Impactul Crizei Economice asupra Bunăstării Economice - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Impactul Crizei Economice asupra Bunastarii Economice.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza economico-financiară - Petrom

1.INTRODUCERE 1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII PETROM SA este cea mai mare companie de petrol şi gaze naturale din România , desfăşurând...

Analiza performanțelor și riscurilor la o societate comercială

INTRODUCERE În condiţiile economiei de piaţă, activitatea tuturor agenţilor economici este expusă, într-o măsură mai mică sau mai mare, riscurilor...

Căi de Perfecționare a Serviciilor Destinate Pieței Afacerilor din România

Capitolul 1. Caracterizarea principalelor categorii de servicii pentru întreprinderi Serviciile domină toate sectoarele economice, care devin...

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Sustenabilitatea sistemului românesc de pensii pe termen lung

Introducere Descrierea problemei Încă de la începutul anilor 1990, reformele sistemelor de pensii au ajuns în topul agendelor politice în...

Studiu privind Strategiile de Securitate ale Principalelor State Moderne la Începutul Secolului XXI

INTRODUCERE Existenţa modernă a naţiunilor şi a statelor presupune un permanent avans al cunoaşterii, capacitatea de a analiza şi prognoza, spirit...

Audit intern la Primăria Bordei Verde

INTRODUCERE Într-o economie globală şi bazată pe cunoştinţe, în care informaţia reprezintă al doilea factor important după resursele umane,...

Auditul Intern la Institutiile Publice

Exprim întreaga mea recunoştinţă doamnei profesor universitar Lect. Dr. IONELA CORINA CHERSAN, coordonatorul acestei lucrări, care m-a îndrumat cu...

Evoluția teritorială a Municipiului Arad

1.Repere istorice Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada...

Evoluția inflației și șomajului în România în perioada crizei economice contemporane

Inflatia Consider ca inflatia si somajul sunt doua fenomene economice negative pentru economia oricarei tari.De asemenea consider ca aceste doua...

Bunăstarea economică și problema sărăciei

Inegaliatatea între oameni este una dintre cele mai controversate probleme social- economice în lumea economiștilor și politicienilor. Inegaliatea...

Criza economică în Republica Moldova

1. Definirea conceptului de criză “Dinamica dezvoltării societății arată că, de-a lungul istoriei, economiile statelor s-au confruntat cu perioade...

Ai nevoie de altceva?