Impactul salariului minim în economie

Scopul lucrării de faţa este de a identifica evoluţia salariului minim şi a impactul acestuia asupra ratei şomajului. Am ales această temă deoarece problema salariului minim este una de actualizate şi nu trebuie privită numai ca o consecinţă asupra propriei persoane, ci trebuie să o analizăm ca pe o politică monetară ce are influenţe asupra întregii naţiuni. Este necesar să cunoaştem faptul că salariu minim este un element de referinţă, deoarece mulţi investitori îşi aleg ţara în are urmează să investească în funcţie de valoarea salariului minim, considerând că în acest fel pot analiza gradul de dezvoltare. În mod similar oferta de muncă se îndreaptă către ţările cu un salariu minim ridicat deoarece se consideră că valoarea câştigului este mai mare.

Lucrarea este structurată în trei capitole ce analizează aspecte fundamentale ale salariului minim considerat a fi un dezechilibru pe piata muncii. Prima parte a lucrării prezintă părerile unor economist de seamă cu privire la salariului minim ca urmare a studiilor pe care aceştia le-au realizat. Am realizat o prezentare a modului în care se creează cererea şi ofertă de muncă în cadrul pieţei, ţinând cont şi de modul în care se formează salariul minim. În cadrul capitolul II am analizat evoluţia acestuia în U.E, realizând comparaţii între nivelurile salariului minim şi tipurile de politici adoptate de către ţările membre. Un alt aspect important al acestui studiu îl constituie efectele economice şi financiare pe care salariul minim le are în cazul în care acesta creşte. Pe bază informaţiilor aflate în capitolul I şi II am realizat o analiză empirita a salariului minim în România în secolul 20, ce mi-a oferit posibilitatea de a observa modul în care acesta influenţează raţa şomajului şi raţa de creştere a câştigului.

Atât pentru clasici, cât şi pentru neoclasici piaţa forţei de muncă este o piaţă supusă aceloraşi reguli ale concurenţei. Cererea de muncă este o funcţie descrescătoare în raport cu salariul real, iar cu ofertă de muncă o funcţie crescătoare.

Keynes nu contestă analiza clasică a pieţei muncii în ceea ce priveşte cererea de muncă. Deosebirea fundamentală este legată de oferta de muncă, care nu este o funcţie crescătoare de salariul real, deoarece contractele de muncă fixează salariul nominal. Acesta consideră că, pentru a restabili echilibru pe piaţă este necesară scăderea salariilor reale (ridicând preţurile),si nu scăderea salariilor nominale.

Piaţa muncii la fel ca şi celelalte pieţe se caracterizează prin concurenţă imperfectă. Problemele legate de informaţie au un mare impact asupra pieţei muncii, deoarece cele două părţi implicate (angajatorul şi salariatul) nu dispun de o cunoaştere perfectă a aptitudinilor, a cunoştinţelor pe de o parte, precum şi modul de organizare şi de motivare a firmei. Pentru a nu deveni asimetrică, informaţia ca element important al pieţei muncii presupune aprecierea corectă a ofertei de muncă, a cererii de muncă, a costului forţei de muncă, a salariului etc.

Asimetria informaţională este considerată un eşec al pieţei care apare ca, urmare a unei informări imperfecte a agenţilor economici. În situaţia în care informaţiile sunt imperfecte şi obţinerea unora mai bune este obstrucţionată, oferta de muncă şi cererea de muncă vor fi diferite la nivel de echilibru

Teoria informaţiei asimetrice reflectă incertitudinea cauzată de faptul că, anumiţi agenţi economici dispun de anumite informaţii private referitoare la caracteristicile lor, informaţii ce nu sunt disponibile pentru ceilalţi. De exemplu, pe piaţa muncii salariatul dispune de informaţii referitoare la aptitudinile, cunoştinţele proprii, care nu sunt accesibile angajatorului.

Economiştii neoclasici, pornind de la teorema imposibilităţii al lui Arrow, considerau că prevederile esenţiale ale contractelor economice rezultă din dorinţa de a neutraliza efectele adverse ale asimetriei informaţionale. Un aspect important care apare în contractele economice este legat de selecţia adversă, respectiv hazardul moral.

CAPITOLUL I

Aspecte teoretice privind piaţa muncii

1.1. Stadiul cunoaşterii piaţa muncii

Katherine Terrell (2007) a investigat efectele salariului minim, pe baza datelor din anii 1988 - 2000. Astfel a putut fi observat că o creştere a salariului minim cu 10%, generează o scădere a ocupării forţei de muncă cu 1.09% şi totodată se observă şi o scădere a numărului de ore lucrate

Frédéric Gavrel (2010) a analizat faptul că pe termen scurt o creştere a salariului minim determină o creştere a nivelului de angajare deoarece firmele sunt mai puţin selective. Pe termen lung, analizele numerice arată că în ciuda reducerii creării de locuri de muncă, introducerea salariului minim poate determina scăderea şomajului de îndată ce angajaţii şi locurile de muncă în sine sunt destul de diferite. Oricum creşterea salariului minim determină creşterea şomajului indiferent de gradul de