Cuprins
- Capitolul I Piaţa de capital – principală componentă
- a pieţei financiare pag 1
- 1.1. Concepte, definiţie, trăsături pag 2
- 1.2 Componentele pieţei de capital pag 2
- 1.2.1. Piaţa primarã pag 2
- 1.2.2. Piaţa secundarã pag 3
- 1.3 Câteva consideraţii privind apariţia burselor pag 5
- 1.4 Necesitatea pieţelor bursiere pag 6
- 1.5 Rolul si funcţiile pieţelor bursiere pag 7
- 1.6 Organizarea si funcţionarea burselor de valori pag 8
- 1.7 Structura pieţei de capital pag 10
- Capitolul II – Valorile mobiliare pag 13 2.1 Definiţia şi analiza valorilor mobiliare pag 13
- 2.1.2. Analiza valorilor mobiliare pag 14
- 2.2.1. Valorile mobiliare primare pag 15
- 2.2.2. Valorile mobiliare derivate pag 23
- 2.2.3. Valorile mobiliare sintetice pag 24
- 2.2.3 Admiterea valorilor mobiliare la bursă pag 25
- Capitolul III pag 27
- SECŢIUNEA I Metode de calcul al indicilor bursieri pag 27
- 3.1 Caracteristicile şi clasificarea indicilor bursieri pag 27
- 3.2. Modul de calcul al indicilor bursieri. pag 29
- 3.3. Bursa de Valori din România pag 29
- A. Crearea indicelui BET pag 29
- B. Indicele compozit al Bursei de Valori Bucureşti–BETC pag 34
- C. Indicele sectorial pentru fonduri de investiţii – BETFI pag 37
- SECŢIUNEA II Indicatori ai burselor din europa centrală şi de est pag 40
- Capitolul IV Studiu de caz. Evoluţia pieţei de capital din România. Performanţele Bursei de Valori Bucureşti pag 45
- 4.1. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în perioada 19952002 pag 45
- 4.2. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în 2003 pag 55
- 4.3. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în 2004 pag 58
- 4.4. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în 2005 pag 72
- 4.5. Concluzii pag 79
Extras din licență
Capitolul I
PIAŢA DE CAPITAL – PRINCIPALA COMPONENTĂ
A PIEŢEI FINANCIARE
1.1. Concepte, definiţie, trăsături
Sistemul financiar reprezintă ansamblul instituţiilor si pieţelor care interacţionează între ele, pentru a îndeplini anumite funcţii, dintre care cea mai importantã este facilitarea transferului de fonduri de la cei care înregistrează excedente, către cei care se confruntã cu necesităţi financiare.
În orice economie de piaţă există si funcţionează o piaţă financiară, mai mult sau mai puţin dezvoltată. Piaţa financiarã reprezintă “ansamblul relaţiilor si mecanismelor prin intermediul cărora capitalurile disponibile şi dispersate din economie sunt puse la dispoziţia unităţilor solicitatoare de fonduri”.
Într-o altă opinie, piaţa financiară este definita ca fiind “mecanismul prin care activele financiare sunt emise şi introduse în circuitul economic ”.
Caracteristica principală a pieţelor financiare este aceea că facilitează întâlnirea cererii şi ofertei de titluri, oferta de titluri provenind de la unităţile care înregistrează deficite.
În funcţie de durata de viaţă a titlurilor financiare, distingem două componente ale pieţei financiare, pieţele monetare si pieţele de capital.
I) Pieţele monetare sunt specializate pe tranzacţii cu titluri pe termen scurt, cu o perioada de viaţă mai mică de un an, cum ar fi: depozitele bancare, cecuri, bilete la ordin, certificate de depozit, cambii si altele. Preţul dreptului de a utiliza fondurile oferite astfel pe piaţa monetară este reprezentat in principal de dobândă.
II) Pieţele de capital sunt specializate in domeniul tranzacţiilor cu active financiare pe termen mediu si lung. Aceste titluri financiare sunt reprezentate in principal de acţiuni si obligaţiuni. Pe piaţa de capital apare o relaţie directă între posesorul de fonduri (investitorul) şi cel aflat in căutare de resurse financiare şi care va emite titluri, urmând ca în schimb să primească fondurile de care are nevoie.
Această clasificare este dată de şcoala anglo-saxonă ce se bazează pe manifestarea liberă a cererii şi ofertei. Spre deosebire de aceasta, şcoala europeană fixează ca punct central sistemul bancar în postura de jucător pe toată piaţa de capital. Aceasta se împarte în: piaţa monetară (capitaluri atrase pe termen scurt şi mediu), piaţa ipotecară (capitaluri atrase pentru construcţia de locuinţe) şi piaţa financiară unde se emit, plasează şi tranzacţionează titlurile de capital pe termen lung.
In literatura de specialitate unii autori folosesc noţiuni diferite pentru a descrie structura pieţei. Spre exemplu, în literatura franceză, in locul noţiunii de piaţa financiară se foloseşte cea de piaţă a capitalurilor, aceasta incluzând piaţa creditului, piaţa valorilor mobiliare (numită în acest caz piaţa financiară) si piaţa monetară .
Piaţa de capital este definită ca fiind ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital (investitorii) către cei care au nevoie de capital (emitenţii), cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare) si prin intermediul unor operatori specifici (societăţile de valori mobiliare).
Piaţa de capital prezintă următoarele trăsături:
- este o piaţă deschisă – plasamentul este efectuat în marea masă a investitorilor, iar tranzacţiile cu valori mobiliare au caracter public;
- utilizează instrumentele pe termen mediu şi lung ;
- negociabilitate şi transferabilitate – valorile mobiliare se pot negocia şi transfera între persoane;
- este o piaţă intermediată – tranzacţionarea se face prin intermediari.
1.2 Componentele pieţei de capital
Piaţa de capital este structurată în doua segmente diferite, întâlnite şi sub denumirea de funcţii, diferenţiate după emiterea (producerea) şi tranzacţionarea (comercializarea) titlurilor financiare:
- Piaţa primară – vânzare iniţială de titluri;
- Piaţa secundară – revânzare de titluri.
1.2.1. Piaţa primarã – este piaţa pe care se vând şi se cumpără titlurile financiare nou emise, permiţând finanţarea activităţii agenţilor economici prin atragerea capitalurilor financiare disponibile. Piaţa primară se organizează prin intermediul băncilor sau a societăţilor de valori mobiliare care sunt specializate pentru acest gen de operaţiuni si, astfel, se realizează distribuirea titlurilor de către emitenţi si, respectiv plasamentele de către investitorii interesaţi, în cele mai bune condiţii.
Participanţii pe piaţa primară de capital sunt:
- solicitanţii de capital: statul şi colectivităţile locale, întreprinderile publice şi cele private;
- ofertanţii de capital: persoane particulare, agenţi economici, bănci, case de economii, societăţi de asigurare, fonduri de pensii.
- intermediarii: societăţi de servicii de investiţii financiare, bănci comerciale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Indici Bursieri ai Bursei de Valori Bucuresti.doc