Inflația, efecte reale, efecte anticipate - politici antiinflaționiste

INTRODUCERE

Inflaţia este un fenomen şi un proces economico-social complex, care a devenit general şi persistent în epoca noastră. Ea se caracterizează prin creşterea relativ puternică şi cumulativă a preţurilor şi deprecierea monetară (reducerea puterii de cumpărare a unitaţii monetare) şi provine din devansarea puterii de cumpărare a consumatorilor faţa de cantitatea de bunuri şi servicii puse la dispoziţia lor.

Politicile antiinflaţioniste, de asigurare a unei stabilităţi monetare relative, de mentinere a preţurilor în limite rezonabile, pornesc de la premiza asigurării, simultan, şi a cresterii economice şi limitării şomajului. Astăzi “expansiunea în stabilitate”, pare un ideal greu de atins, dacă nu imposibil.

În atenţia factorilor de decizie stă, mai întai, preocuparea ţinerii sub control a procesului inflaţionist, menţinerii acestuia la o rată redusă, frânarea creşterii masei monetare şi a preţurilor, concomitent cu realizarea obiectivelor de evitare a stagnării şi de relansare economică.

Politicile antiinflaţioniste trebuie să fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflaţia dar, totodată suficient de suple pentru a nu afecta creşterea economică, de a nu duce la deflaţie şi depresiune şi accentuarea şomajului.

Există puţine cuvinte cu încărcătură economică, politică şi sociala atât de des folosite în limbajul curent precum “inflaţie”. Prin folosirea sa oamenii încearcă să definească o stare de lucruri ieşită din normal, ceva ce este mult, peste necesarul unui moment dat.

Inflaţia nu este specifică numai ţărilor cu economie de piaţă, ea manifestandu-se deopotriva ca un dezechilibru monetaro-material atât în economiile de piaţă, cât şi în economiile centralizate. Inflaţia este un însoţitor al monedei, apărand si dezvoltandu-se o dată cu apariţia şi creşterea rolului monedei în mersul economiei. Important de ştiut este faptul că nu orice creştere de preţuri reprezintă inflaţie, după cum, în complexitatea actuală a economiei, nu orice tip de inflaţie poate fi asociată dezechilibrului major.

Capitolul 1 prezintă o definire a inflaţiei în viziunea mai multor economişti ca Raymond Barre, Silverman şi Curzov, J.M Albertini, J.M. Keynes, principalele cauze care provoacă acest fenomen, dar şi tipurile de inflaţie întâlnite: inflaţia prin cerere, inflaţia prin costuri, inflaţia importată, inflaţia structurală. De asemennea am prezentat şi câteva modalitaţi de cuantificare a inflaţiei folosind indicele preţurilor de consum (IPC)cât şi deflatorul preţ implicit al PIB. Ultimul punct al capitolului este rezervat relaţiei inflaţie-şomaj şi prezentarea curbei Phillips.

Capitolul 2 începe cu un exemplu al ratei anticipate a inflaţiei prezentat cu ajutorul curbei Phillips. În continuare am pus în evidenţă efectele inflaţiei, atât cele anticipate cât şi cele neanticipate, ce este indexarea, dar şi relaţia dintre inflaţie şi creştere economică.

În capitolul 3 am evidenţiat politicile antiinflaţioniste folosite pentru combaterea inflaţiei, obiectivele generale ale politicii monetare, obiectivele intermediare ale acesteia, modul prin care statul şi mai ales Banca Natională încearcă ţinerea sub control a inflaţiei prin intermediul ratei dobânzii, a rezervelor minime obligatorii, mecanismului scontării, intervenţii pe piaţa monetară.

Capitolul 4 prezintă evoluţia şi perspectivele inflaţiei între anii 2007-2008, factorii care au dus la creşterea inflaţiei la sfarsitul anului 2007, preveziunile pentru anul 2008, ratele anticipate, ce masuri va lua BNR pentru a frâna inflaţia şi menţinerea ei pe un trend descendent.

CAPITOLUL I

INFLAŢIA – DEFINIŢIE, CLASIFICARE, CUANTIFICARE

Ca un proces prin excelenţã monetar, inflaţia are o istorie îndelungatã. Aceasta s-a manifestat însã, de-a lungul secolelor, cu intensitãţi inegale şi cu schimbãri de sens. Într-adevãr, istoricii consemneazã perioade când procesul s-a desfãşurat cu asemenea intensitãţi şi efecte, încât a fost considerat, pe bunã dreptate, “dezordinilor în viaţa economicã“. Evident, ritmurile, sensurile şi efectele acestui proces macroeconomic au fost asimetrice şi asincrone.

“Inflaţia este totdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar de care se face răspunzătoare politica statului. Politica sa constă în a finanţa surplusul de cheltuieli, imprimînd din ce in ce mai muţti bani. Este unul din motivele pentru care cantitatea de monedă creşte”.

Inflaţia a fost şi este una dintre cele mai complexe şi mai controversate. Termen extrem de larg folosit pretutindeni, definiţia inflaţiei continuã sã rãmânã insuficient de bine conturatã. Procesul inflaţionist a apãrut, (este unanim acceptat acest punct de vedere), cu mult înainte ca ştiinta economicã sã fi apãrut. Iar teoria inflaţiei s-a conturat mult mai târziu decât ştiinţa economicã. Fiind inainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflaţiei se poate face în corelaţie cu formele istorice pe care le-au îmbrãcat banii.

Pe baza intereselor variate ale grupãrilor socio – profesionale şi în limitele fireşti ale cunoaşterii şi reflectãrii unui proces atât de dinamic şi de complex, au fost elaborate şi circulã în literatura de specialitate numeroase puncte de vedere cu privire la natura însãşi a inflaţiei.

Astfel, existã autori care privesc inflaţia ca un proces general atemporal şi aspaţial. “Existã inflaţie atunci când nivelul general al preţurilor este în creştere continuã, mai mult sau mai puţin rapidã” (Raymond Barre). Alţi autori considerã inflaţia o modificare anormalã a preţurilor: “Inflaţia constã în acea stare a economiei în care creşte continuu şi anorm indicele general al preţurilor, respectiv, când are loc o creştere suplimentarã a lor faţã de cea a ieşirilor reale, decât a producţiei ţãrii”. (Silverman şi Curzov)

Existã numeroşi specialişti care nu identificã inflaţia cu creşterea preţurilor, considerând-o o formã specialã de sporire a preţurilor. “Creşterea inflaţionistã a preţurilor presupune o sporire a preţurilor naţionale mai puternicã decât cea a preţurilor internaţionale, o asemenea creştere având efecte economice naţionale” .(J.M Albertini)