Leadership și cultură organizațională

INTRODUCERE

„Cultura este <cheia> excelenței organizaționale, iar leadership-ul este unul dintre factorii care contribuie la crearea culturii.”

Edgar Schein

Democratizarea accentuată a vieții sociale , a “coborât” termenul de lider, din zona vieții politice, la nivelul organizațiilor, iar “transformarea artei leadership - ului în știința rezultatelor, a creșterii productivității în orice domeniu de activitate, a dus la apariția unui alt tip de lideri”. Comportamentul de leadership, caracterizat printr-un pronunțat spirit de echipă, cu un management participativ real, poate contribui la o accentuată stare de bine a celor dispuși să urmeze liderul organizației.

Cultura organizațională tinde să devină vedeta conceptuală a zilelor noastre. Fără o cultură organizațională imaginea firmei în afară și identitatea ei în interior nu există. Valorile dominante într-o organizație, filosofia după care se ghidează politica organizațională atât în privința propriilor angajați cât și a clienților, sunt elemente ale culturii unei organizații.

Cultura organizațională este, în fapt, “personalitatea” organizației, un ansamblu de tradiții, valori, proceduri, concepții și atitudini care este contextul a tot ceea ce facem și gândim în cadrul organizației. Cultura organizațională devine “sufletul” noii economii. Ea ajută, prin anumite simboluri, să creeze organizației o imagine individualizată.

Organizațiile diferă în ceea ce privește atmosfera, felul în care se lucrează, nivelul energetic al fiecărui individ în parte. Teoriile spun că atitudinea și comportamentul oamenilor care conduc o companie îi influențează pe subalterni. Apariția în organizație a unei noi echipe manageriale aduce, de regulă, schimbări importante. Rămân, ce-i drept, componenta conservatoare, cu obiceiurile, miturile și eroii organizației. Dar noul lider vine cu axa personalității sale, care poate influența chiar cultura organizației.

Am ales această temă - Leadership și cultură organizațională - deoarece consider că dacă aceste două laturi ale unei organizații sunt puternice, au și o serie de efecte asupra rezultatelor economico-financiare ale acesteia și mai ales asupra angajaților. Cunoașterea culturii organizaționale de către angajați îi ajută să se integreze mai bine în colectivul din care fac parte, pemițându-le să înțeleagă istoria organizației, precum și comportamentul pe care trebuie să îl adopte. Cultura organizațională are un impact substanțial asupra funcționalității și performanțelor firmei, atât direct, cât și prin intermediul managementului resurselor umane.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, primele trei reprezentând partea teoretică, iar ultimul, partea practică a acesteia.

Primul capitol - Aspecte teoretice privind leadership-ul - este structurat pe trei subcapitole și tratează trăsăturile acestui concept, importanța acestuia, stilurile, formele și funcțiile leadership-ului, dar și legile, teoriile și determinanții acestuia.

În al doilea capitol - Conceptul de cultură organizațională - am încercat să adun cât mai multe informații despre acest concept amplu: definiții, niveluri, subculturi, dimensiuni, modalități de manifestare și tipuri de culturi organizaționale. Dată fiind amplitudinea acestui concept, sper că am reușit să subliniez cele mai importante aspecte ale culturii organizaționale.

Al treilea capitol - Funcțiile, importanța și factorii determinanți ai culturii organizaționale - este o completare a celui de-al doilea capitol, în care am aprofundat câteva aspecte legate de cultura organizațională, și anume funcțiile, importanța și factorii determinanți ai acesteia.

Ultimul capitol - Leadership-ul și cultura organizațională la “Lidl Discount S.R.L.” România - reprezintă partea practică a lucrării de față și tratează cazul companiei internaționale LIDL. Capitolul este structurat pe trei subcapitole care prezintă, pe rând, compania și istoricul acesteia, leadership-ul practicat și cultura organizațională din cadrul acesteia. Informațiile au fost culese atât de pe site-ul în limba română a companiei, cât și de pe site-ul german, dar și din mass-media românească.

Am ales această companie pentru că are peste 80 de ani de experiență, timp în care a reușit să își clădească o cultură organizațională puternică, iar rezultatele sunt vizibile și în România începând cu anul 2011. Al doilea motiv al alegerii mele a fost originea conceptului Lidl: Germania, care este cunoscută pentru perfecționismul și punctualitatea de care dau dovadă membrii acestei națiuni și care se reflectă și în cultura organizațională a companiei Lidl.

CAPITOLUL I - ASPECTE TEORETICE PRIVIND LEADERSHIP-UL

I.1 Definirea,conținutul și importanța leadership-ului

I.1.1 Definirea leadership-ului

Managerii sunt personaje importante în cadrul firmelor. Rezultatele acestora, succesul în afaceri, sunt în foarte mare măsură dependente de existența unor manageri eficienți la toate nivelurile ierarhice. Managerii urmăresc atingerea obiectivelor firmei planificând, organizând, orientând munca și antrenând salariații spre finalitate. Ei nu sunt un fel de roboți care, înzestrați cu cunoștințe și atribuții, acționează mecanic. Sunt oameni care acționează asupra altor oameni implicându-i în activitate, coordonându-i, motivându-i, participând alături de ei la muncă, împărtășind greutățile cu ei, bucurându-se împreună de performanțele obținute. Având în vedere acest aspect, s-a conturat treptat un concept nou, cel de leadership, care reflectă, în esență, capacitatea unei persoane de a-i determina pe oameni să acționeze pentru atingerea obiectivelor dorite de lider.

Leadership-ul a apărut în secolul al XIX-lea ca urmare a revoluției industriale și s-a dezvoltat ulterior pe parcursul secolului al XX-lea. Primele teoretizări relevante aparțin lui Kurt Lewin, Ronald Lippit și Ralph White și au fort elaborate în perioada 1938-1952. Experimentele lor au încercat să evidențieze aspectul leadership-ului eficient. Cei trei au studiat stilurile democratic, autocratic și laissez-faire în cadrul unor grupuri de copii aflate sub responsabilitatea unor monitori adulți. Pe baza acestor experimente în care se urmăreau anumiți indicatori de personalitate, performanță, nivel de agresivitate sau organizare, ei au observat că există avantaje și dezavantaje pentru fiecare tip de leadership. Aceste studii au fost continuate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe diverse eșantioane ale armatei americane, în încercarea de a indentifica principalele trăsături ale personelor care aveau un ascendent asupra celorlalte. Una din concluziile studiului a fost că ascendentul asupra celorlalți este dat de inteligență, inițiativă și încredere în sine.