Locul Germaniei în economia mondială

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 40143
Mărime: 187.60KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. drd. Corina Şoşdean
Universitatea de Vest, Timisoara

Cuprins

1. GERMANIA-POL DE PUTERE ECONOMICĂ 1

1.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1

1.2. CHEIA SUCCESULUI GERMAN – ECONOMIA SOCIALĂ DE PIAŢĂ 2

1.2.1. Principii constituţionale 2

1.2.2. Reglementări în domeniul concurenţei 3

1.2.3. Piaţa muncii 6

1.2.4. Sistemul de securitate socială 7

1.2.5. Principalele partide politice şi puterea politică a acestora 8

1.3. IMPLICAREA GUVERNULUI ÎN ECONOMIE 9

1.3.1. Cheltuielile guvernamentale şi rolul viitor al statului 9

1.3.2. Taxele şi impozitele 11

1.4. SISTEMUL FINANCIAR 12

1.5. IMPACTUL UNIFICĂRII ASUPRA ECONOMIEI GERMANE 16

1.5.1. Uniunea Monetara,drepturile de proprietate şi privatizarea 16

1.5.2. Mediul înconjurator şi nivelul de trai 18

1.6. PERSPECTIVELE ECONOMIEI GERMANE 21

2. MEDIUL GERMAN AL AFACERILOR 23

2.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 23

2.2. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI GERMAN AL AFACERILOR 24

2.3. AFACERILE GERMANE ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI SOCIALE DE PIAŢĂ 26

2.4. VIITORUL AFACERILOR GERMANE 28

2.5. FIRMELE GERMANE ÎN CONTEXT INTERNAŢIONAL 32

3. POTENŢIALUL ECONOMIC AL GERMANIEI 38

3.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 38

3.2. POTENŢIALUL NATURAL GEOGRAFIC 38

3.3. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC 40

3.4. POTENŢIALUL PRODUCTIV 42

3.5. POTENŢIALUL COMERCIAL 47

3.6. POTENŢIALUL FINANCIAR- VALUTAR 50

4. IMPACTUL MONEDEI UNICE EUROPENE ASUPRA ECONOMIEI GERMANE 54

4.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 54

4.2. EURO, MEDIUL FINANCIAR ŞI MEDIUL DE AFACERI 55

4.3. IMPLEMENTAREA EURO ÎN GERMANIA 62

5. GLOBALIZAREA ECONOMIEI GERMANE 64

5.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 64

5.2. POZIŢIA GERMANIEI ÎN PROCESUL DE GLOBALIZARE 66

5.3. INTERNAŢIONALIZAREA PIEŢELOR DE PRODUSE 72

5.4. IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA POLITICII ECONOMICE 75

CONCLUZII 77

BIBLIOGRAFIE 80

Extras din document

Dezvoltarea economică în Germania a fost un succes de-a lungul celor mai mulţi ani de după război. Cota de angajare maximă, preţuri stabile, rezolvarea paşnică a conflictelor sociale, o monedă puternică şi o competitivitate internaţională au fost caracteristicile performanţei economice germane. În ultimii ani, ca o consecinţă a unificării Germaniei, a integrării europene şi competiţiei globale crescânde, unele dintre aceste caracteristici s-au modificat semnificativ. Sistemul economic german a avut şi încă are dificultăţi considerabile în a face faţă acestor provocări. Politicile şi instituţiile sunt adaptate doar şovăielnic. Existând o rezistenţă bine organizată împotriva soluţiilor inovative şi numărul mare de proiecte de reformă nerezolvate, perspectivele economice ale Germaniei nu mai sunt aşa de strălucitoare.

Dezvoltarea economică a Germaniei de după război ar putea fi subdivizată în următoarele patru perioade:

- 1948-65: o perioadă de reconstrucţie caracterizată prin rate de creştere ridicate, preţuri stabile, grad de angajare în creştere şi stabilirea unei poziţii puternice în comerţul internaţional. Problemele de distribuţie şi de mediu au fost de mică importanţă

- 1966-79: o perioadă caracterizată prin intervenţii ale statului urmând principiile keynesiene cum ar fi: garantarea gradului de angajare total din partea statului şi o prelungire a stării de bunăstare. Diferenţele inerente în ideile de bază şi două şocuri cauzate de preţurile petrolului au dus la sfârşit acestă perioadă.

- 1980-90: o perioadă de liberalizare caracterizată printr-o retragere a statului de pe toate fronturile: politica de angajare totală a fost înlocuită cu o politică a creşterii pe termen lung, intervenţie guvernamentală pe piaţa prin deregularizarea, privatizarea si echilibrarea cheltuielilor excesive privind securitatea socială şi subvenţiile.

- anii '90: acestă perioadă est concentrată pe îmbunătăţirea atractivităţii Germaniei ca un spaţiu pentru afaceri, investiţii şi reconstrucţie economică în noile state (Bundeslander) din estul Germaniei.

Succesul economic al Germaniei a fost atribuit în mare măsura sistemului economic particular ce a fost stabilit după al II-lea Război Mondial - „Soziale Marktwirtschaft" (economia socială de piaţă). Este esenţial pentru oricine care doreşte să înţeleagă miracolul economic german să fie familiar cu trăsăturile majore ale acestui sistem specific. Oricine care plănuieşte să facă afaceri în Germania ar trebui să înţeleagă cum funcţionează, pentru că nu numai că acordă libertate economică de bază, dar şi defineşte condiţiile care se aplică la folosirea resurselor private în afaceri şi obligaţiile ce trebuie satisfăcute. Economia socială de piaţă se intenţionează a fi atât eficientă cât şi umană. (W. Eucken). Este o încerare de a obţine un echilibru între eficienţa de piaţă şi interesele sociale (A. Muller-Armack). Adaptarea acestui sistem la condiţiile economice este o permanentă provocare. Secţiunea următoare descrie câteva caracteristici majore ale acestui sistem.

Cu şapte ani după începutul procesului de unificare al Germaniei pare posibil ca economia germană să fie descrisă ca o entitate şi mai puţin ca fiind două lumi separate. Deşi numărul şi semnificaţia diferenţelor între est şi vest s-au redus, ele rămân, totuşi, considerabile.

1.2. Cheia succesului german - economia socială de piaţă

1.2.1. Principii constituţionale

Constituţia germană - Grundgesetz 1949 - a fost modificată pe parcursul procesului de unificare, dar nu a fost schimbată fundmental. Statele din fosta Republică Democrată Germană au aderat la Republica Federală Germană (aderare conform articolului 23 din Constituţie), nu a fost crearea unui nou stat. Constituţia nu codifică economia socială de piaţă. Ea lasă deschisă posibilitatea modificărilor în sistemul economic. Oricum, sunt înguste limitele acestor schimbări, pentru ca orice sistem economic trebuie să fie compatibil cu drepturile umane inalienabile si cu structura politică descentralizată, cum ar fi poziţia puternică a noilor state (Bundeslaender) şi a comunităţilor locale (Gemeinden).

Bazată pe dreptul uman al libertăţii individuale, Constituţia garantează libertatea presei, artei şi ştiinţei, libertatea de a se deplasa prin ţară, de a forma sindicate de muncă şi de a conduce conflictele de muncă. Proprietatea privată este garantată. Exproprierea şi adaptarea pentru folosul social sunt posibile (articolul 15 din Constituţie) dacă sunt în beneficiul comunităţii şi dacă compensaţia financiară este plătită. În articolul 20 al Constituţiei Republicii Federale Germane este definită ca un stat democratic şi social. Prin aceasta se evidenţiaza importanţa justiţiei sociale pentru existenţa pe termen lung a unei economii de piaţă şi se protejează structura federală a statului. Cel din urmă este definit mai precis prin atribuirea de funcţii specifice şi surse de venituri la fiecare nivel al activităţii statale. Cu privire la divizarea verticală a sarcinilor în sectorul guvernamental, principiul subsidiarităţii este aplicat: implicarea federală şi statală există doar când comunităţile locale nu se descurcă.

Descentralizarea creează probleme de coordonare, dar experienţa arată că avantajele flexibilităţii şi autonomiei sunt factori dominanţi.

Ca o consecinţă a integrării europene (Tratatul de la Maastricht 1992) şi a unificării Germaniei, o reformă constituţională a adăugat noi elemente Constituţiei în 1994. Într-un articol nou, 20a, protejarea resurselor naturale a devenit un scop explicit al statului german. Acesta are un caracter declamatoriu primar şi nu constituie în mod direct drepturi individuale. Oricum, este un pas spre transformarea economiei de piaţă sociale într-o economie de piaţă ecologico-socială. Articolul 23 din Constituţie afirmă acum că realizarea unei Uniuni Europene este un scop al politicii germane şi pemite transformarea drepturilor de suveranitate (conform unor calificative privind de ex: principiile subsidiare). Reforma constituţională (articolele noi 87d-f) au furnizat, de asemenea, fundamentul pentru reforme de bază în câteva industrii care pană acum au fost definite ca parte a sectorului public (de ex: calea ferată, poşta şi telecomunicaţiile).

1.2.2. Reglementări în domeniul concurenţei

Concurenţa este percepută ca fiind motorul progresului economic şi bunăstării. Concurenţa, în special în sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, a fost întotdeauna un stimul important în economia germană. Pentru a proteja libertatea concurenţei, controlul şi regularizarea cartelelor monopolurilor reprezintă o parte foarte importantă a politicii guvernamentale. Cea mai importantă lege în acest domeniu este Legea împotriva restricţiilor concurenţiale (GWB). Această lege cuprinde următoarele:

- cartelele şi acţiunile concertate către grupuri de firme sunt, în principiu, interzise, cu câteva excepţii prevăzute de lege (de ex: utilizarea de standarde comune sau conducerea crizelor structurale). Unele sectoare (ca transportul, serviciul public, agricultura) nu sunt subiecte ale acestor prevederi.

- conducerea monopolurilor este controlată cu scopul de a preveni abuzul puterii lor de piaţă de către acestea (de ex: practicând preţuri prea ridicate).

- firmele mari sunt subiecte ale prevederilor fuziunilor guvernamentale. Dacă autoritatea cartelei respinge o fuziune, Ministrul Comerţului poate admite acest lucru, dacă avantajele economice sunt mai mari decât dezavantajele concurenţei restrânse (de ex: cazul Daimler-Benz/MBB m 1989).

Toate cele trei aspecte sunt, de asemenea, prevăzute în prevederile Uniunii Europene: cartelele prin articolul 85 al Tratatului Uniunii Eropene, conducerea monopoliilor prin articolul 86 al Tratatului Uniunii Eropene, fuziunile de dimensiune europeană prin EC Merger Guideline din 1990. În unele cazuri,apar conflicte de competenţă şi trebuie fundamentată o politică concurenţială consistentă. A şasea revizuire a GWB - fiind efectivă din 1997 - adaptează legea germană la prevederile Uniunii Europene (cu câteva exceptii, cum ar fi fixarea preţurilor cu amănuntul la cărţi).

Altă lege importantă cu privire la concurenţă este Legea împotriva concurenţei neloiale (UWG) care formulează reguli cu privire la concurenţa loială (potrivit practicilor de afaceri bune), punând în afara legii practicile discriminatoare şi înşelătoare, la fel ca şi anumite forme de publicitate. 0 altă lege, Legea rabaturilor, afirma ce rabaturi regulare (maxim 3% din preţul de vânzare) şi ce rabaturi speciale pot fi acordate. Adiţional, un număr mare de reguli specifice (norme economice) există pentru intrarea în sau concurenţa în diferite pieţe şi au redus concurenţa în dezavantajul consumatorilor. Oricum,aceste norme s-au erodat pe parcursul neîntrerupt al procesului reformei. Acest proces s-a impus şi este condus de noi tehnologii (în special în telecomunicaţii), politici ale Uniunii Europene (determinate să rupă barierele naţionale pentru concurenţii europeni) şi performanţa nesatisfăcătoare din sectoarele regulate (productivitate scăzută şi costuri mari răsfrânse asupra bugetului public şi/sau consumatori).

Bibliografie

1. Fels, G. Fürstenberg, G.M. (eds), A Supply - side Agenda for Germany, Springer, Berlin, 1989.

2. Hartel, H.H. et. Al, Grenzüberschreitende Produktion und Strukturwandel. Globalisierung der deutschen Wirtschaft, HWWA Institut für Wirschaftsfoschung. Hamburg, 1995.

3. Heileman, V. Reinicke, W. H. Welcome to Hard Times, The Fiscal Consequences of German Unity, American Institute for Contemporany German Studies at the Jlohns Hopkins University, Washington, DC, 1995.

4. Lampert, H., Die Wirtschafts - und Sozialordnung der Bundesrepublik Deutschland (12 th eds), Olzog, München, Monopolkommission Elftes Hauptgutachten 1994/1995 Nomos, Baden-Baden, 1996.

5. Ottnad, A.Wahl,S., Grünewald, R, Risse im Fundament Die Deutsche Wirtschaft bis 2005, Springer, Berlin, 2001.

6. Rotariu I., Economie mondială, Editura Mirton, Timişoara, 1993.

7. Rotariu I., Niţu Antonie R., Şoşdean C., Schipor B., Sistemul economic mondial şi mecanismele sale de realizare, Editura Mirton, 2001.

8. http//www.deutsche bundesbank.de

9. http://europa.eu.int

Preview document

Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 1
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 2
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 3
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 4
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 5
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 6
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 7
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 8
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 9
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 10
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 11
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 12
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 13
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 14
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 15
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 16
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 17
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 18
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 19
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 20
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 21
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 22
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 23
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 24
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 25
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 26
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 27
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 28
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 29
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 30
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 31
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 32
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 33
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 34
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 35
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 36
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 37
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 38
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 39
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 40
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 41
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 42
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 43
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 44
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 45
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 46
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 47
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 48
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 49
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 50
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 51
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 52
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 53
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 54
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 55
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 56
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 57
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 58
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 59
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 60
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 61
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 62
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 63
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 64
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 65
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 66
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 67
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 68
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 69
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 70
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 71
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 72
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 73
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 74
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 75
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 76
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 77
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 78
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 79
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 80
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 81
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 82
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 83
Locul Germaniei în economia mondială - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • ZIMMER MIERCURI11.07.doc
  • ANEXA si titlu.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza fluxurilor de investiții - străine directe în Germania

Capitolul I Particularitati economice ale Germaniei - Date despre economia Germaniei Germania este economia primara a Europei, fiind a patra din...

Analiza Cheltuielilor și Veniturilor Bugetare ale Germaniei în Perioada 2000-2010

Introducere Germania are cea mai mare economie națională din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, și a cincea din lume în funcție de paritatea...

Poziția Uniunii Europene în Economia Mondială

ARGUMENT Lumea, de când există ea, se află într-o continuă transformare şi evoluţie. Omenirea a cunoscut primele conflagraţii mondiale, a asistat...

Prezentarea Întreprinderii Volkswagen

1. Prezentarea întreprinderii Volkswagen (VW) este un producător de automobile cu sediul în Wolfsburg, Germania. Numele mărcii înseamna în...

Geopolitică - România și UE - importanța Mării Negre pentru România

1. Poziţia geografică şi geopolitică a României 1.1. Poziţia geografică România este un stat central-european de mărime mijlocie, atât din...

Grupul Volkswagen

Grupul Volkswagen, cu sediul la Wolfsburg este unul dintre liderii producției mondiale de automobile şi cel mai mare producător auto din Europa....

Volkswagen Group

1.Prezentarea companiei Volkswagen Group Volkswagen este o companie constructoare de autoturisme și SUV-uri din Wolfsburg, Germania. Cuvântul...

Sistemul Economic al Germaniei

GERMANIA 1. PREZENTARE GENERALĂ Denumirea oficială: Republica Federală Germania (Bundesrepublik Deutschland) Date generale Germania este a...

Te-ar putea interesa și

Mediul de Afaceri în Germania

Cap.1. Generalități 1.1. Generalități Germania este situată in Europa Centrala avand drept vecini: Marea Nordului, Marea Baltică, Polonia,...

Germania

Republica Federală Germania(Bundesrepublik Deutschland) ,denumită colocvial Germania (Deutschland, sens literal: "ţara germană"), este un stat în...

Internationalizarea Firmei SC Apicola SRL

Rezumat (executive summary) Am selecţionat de pe piaţa romanească o entitate economică a carei activităţi economice le-am supus unui demers de...

Raport de Tară - Germania

1. Mediul politico-legal 1.1 Organizarea politico-administrativă Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii: Germania...

Mediul de Afaceri European - Germania

I.GENERALITATI Deviză naţională Einigkeit und Recht und Freiheit (Unitate şi dreptate şi libertate) Imn naţional Das Lied der Deutschen (a...

Germania - membru Uniunea Europeană

1. DATE GENERALE: Germania este situată în Europa Central-Nordică, între 47016’-55003’ latitudine nordică şi 5056’-15002’ longitudine estică....

Germania - Prezentare

I. Date generale Germania (Republica Federală Germană sau Bundesrepublik Deutchland în limba germană) este o ţară cu o suprafaţă de 357 021...

Germania

POZITIA GEOGRAFICA: Germania este situata în Europa Central-Nordica, între 47016’-55003’ latitudine nordica si 5056’-15002’ longitudine estica....

Ai nevoie de altceva?