Managementul Finanțării și Creditării Comerțului Exterior Românesc

CAPITOLUL 1. ROLUL STATULUI ÎN FINANŢAREA ŞI SPRIJINIREA ACCESULUI FIRMELOR ROMÂNEŞTI PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE DE BUNURI ŞI SERVICII

La nivelul oricărei economii statul, prin instituţiile sale influenţează accesul agenţilor economici şi a instituţiilor specializate la fondurile pieţei internaţionale financiară şi de credit. De asemenea pe plan naţional alături de rezervele de creditare şi finanţare gestionate de bănci şi de resursele proprii ale agenţilor economici o altă sursă de finanţare a activităţii de export sunt sumele alocate din bugetul de stat.

În ţara noastră sunt mai multe instituţii care sprijină activitatea de comerţ exterior. Guvernul prin politica pe care o dezvoltă sprijină direct finanţarea exporturilor prin acordarea de subvenţii, prin scutiri sau reduceri de impozite, prin credite pe termen mediu şi lung cu dobânzi preferenţiale. Utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale sau de politică comercială la nivelul Guvernului poate genera atragerea de investitori străini.

Un rol important este deţinut şi de Ministerul de Finanţe, care prin negocierea acordurilor cu organismele financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, BERD, bănci regionale etc.) poate atrage noi surse de finanţare. Departamentul pentru Comerţ şi Industrie încheie acorduri cu instituţii similare din străinătate şi promovează politica comercială în scopul expansiunii comerciale.

În penetrarea de noi pieţe agenţii economici români sunt susţinuţi de Camera de Comerţ şi Industrie care acordă înlesniri pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale dar şi de Centrul Român de Comerţ Exterior care le poate furniza celor interesaţi informaţii de piaţă, poate realiza studii de marketing sau poate acorda asistenţă prin programe de pregătire a personalului cu atribuţii în domeniul comerţului exterior.

După anul 2000 interesul statului român pentru promovarea produselor româneşti a crescut continuu. De altfel în conformitate cu Programul de Guvernare pentru perioada 2008 - 2012, "exporturile constituie unul dintre cei mai importanţi factori de creştere economică şi de menţinere a echilibrului extern".

Structura actuală a exporturilor, formată în prezent din circa 40% export direct şi circa 60% export în regim de perfecţionare activă, precum şi necesitatea creşterii mai accentuate a exporturilor directe, cu un grad cât mai ridicat de prelucrare a fost una din cauzele care au motivat Guvernul în lărgirea paletei de măsuri destinate susţinerii comerţului exterior.

Gradul mare de concentrare a exporturilor, de circa 70% pe spaţiul Uniunii Europene, necesitatea câştigării unor noi pieţe dar şi continuarea procesului de apreciere în termeni reali a monedei naţionale, susceptibilă de a afecta competitivitatea externă a produselor româneşti a impus adoptarea de către Guvern a unor măsuri cu caracter excepţional, pentru susţinerea şi promovarea exportului. Noul mecanism a fost gândit ca un plan de măsuri, care să nu conţină subvenţii prohibite şi care să aibă efecte imediate şi pe un orizont de timp mai îndelungat. De asemenea prin noile mecanisme s-a urmărit compensarea impactului pe termen scurt generat asupra exportatorilor de creşterea cotei de impozitare a profitului.

Toate aceste consideraţii au dus la adoptarea unui sistem de susţinere şi promovare a exportului bazat pe creşterea fondurilor provenite în exclusivitate din încasările suplimentare rezultate din majorarea cotei de impozit pe profitul la export. În România, ca membră a Uniunii Europene, sistemul cuprinde instrumente de susţinere a exportului aliniate la regulile internaţionale în domeniu şi la practica altor ţări.

În cadrul Sistemului s-a pus accentul pe sporirea rolului Eximbank în sprijinirea exportului prin alocarea unor fonduri bugetare suplimentare pentru dezvoltarea instrumentelor existente şi promovarea altora noi. Prin introducerea Programelor de creştere a competitivităţii produselor industriale şi agroalimentare şi prin introducerea primelor de export pentru produsele agroalimentare se urmăreşte o creştere a eficienţei activităţii de comerţ exterior în acest domeniu.

Cu toate că există o paletă largă de linii de finanţare pentru activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii este importantă implicarea statului în acest domeniu prin dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor din administrarea Departamentului de Comerţ Exterior şi a Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.

În ansamblul lor, programele de finanţare urmăresc focalizarea sprijinului statului pe promovarea exportului produselor româneşti cu grad ridicat de prelucrare şi pentru extinderea exportului pe pieţe de interes pentru România.

Trebuie precizat că activitatea statului, de susţinere a exporturilor, nu este caracteristică ţărilor în tranziţie ea fiind o practică veche şi în extindere în ţările dezvoltate, exemplele de mai jos fiind edificatoare.

1.1. Acţiuni privind promovarea comerţului exterior în Uniunea Europeană

Promovarea comerţului exterior îndeosebi a exporturilor este o preocupare ce se regăseşte la nivelul oricărei economii. În Uniunea Europeană guvernează un set comun de norme care uneori sunt extinse şi în afara ei. Acestea se referă la reguli şi uzanţe uniforme privind acreditivul documentar, incasso, garanţia bancară, dar şi reguli privind transportul şi asigurarea. Într-un cadru legal restrictiv în ceea ce priveşte dezvoltarea produselor de susţinere a exporturilor se constată totuşi o implicare diferită (de la ţară la ţară) a statului în politica de promovare a exporturilor. În continuare vor fi prezentate cele mai importante agenţii cu rol în sprijinirea comerţului exterior din câteva ţări ale Uniunii.

Activitatea de promovare a exporturilor prin Coface - Franţa

Una din cele mai prestigioase instituţii financiare care oferă produse şi servicii destinate promovării activităţii de export este Coface Franţa. Agenţia a început din 1992 să dezvolte parteneriate internaţionale de calitate cu scopul de a promova exporturile franceze şi de a susţine dezvoltarea comerţului la nivel mondial. În prezent Coface are deschise sucursale şi filiale în 58 de ţări şi oferă servicii în 93 de ţări.

Misiunea Coface de a facilita comerţul "bussines to bussines" este susţinută de oferta de produse şi servicii: informaţii privind oferta de credit, ratinguri ale companiilor, asigurarea creditelor, servicii de factoring, asigurarea garanţiilor şi nu în ultimul rând promovarea procedurilor de garantare a exporturilor puse la dispoziţie de statul francez.

Importanţa acordată de statul francez sprijinirii exporturilor se poate vedea urmărind activitatea Coface. Din figura nr. 1. se observă că activitatea instituţiei financiare a crescut în perioada 2004-2008 cu peste 70 la sută.