Obiceiurile alimentare și influența lor asupra producției alimentare și agricole. studiu de caz Slow Food România

Introducere

Lucrarea aleasă prezintă probleme ale obiceiurilor alimentare şi influența acestora asupra producțiilor agricole cât şi producțiilor alimentare, subiect destul de vast, complex şi contradictoriu cu rol definitoriu în evoluţia societăţii, şi soluții în rezolvarea acesteia.

Am ales ca temă acest subiect în urma unei prezentări a unor studenți, colegi de-ai noştrii din cadrul Universității ‘’Dunărea De Jos’’, membrii ai unei organizații Slow Food din Brusturoasa Palanca.

Am fost acaparată de ideea întoarcerii la tradițional, renunțarea la vechile obiceiuri sau actualele, de a consuma tot ceea ce este dăunător organismului nostru, la ceea ce presupune prepararea mâncării folosind produse cultivate prin metode ecologice fără substanțe chimice sau alți aditivi alimentari, dăunători organismului şi vieții noastre.

Organizația Slow Food despre care nu se ştie, sau cred că mulți dintre oameni nu au auzit despre aceasta, este un subiect de actualitate, prin care se încearcă a se face cunoscute obiceiurile alimentare actuale şi modalitățile de renunțare la alimentația nesănătoasă, precum şi beneficiile unui consum alimentar bazat pe mâncarea tradițională.

Lucrarea este structurată în trei mari capitole. Capitolul I ‘’Mişcarea Slow Food’’ - prezintă apariția conceptului şi modul cum a evoluat de-a lungul timpului, ‘’Efectele asupra producției alimentare’’, cât şi ‘’Obiceiurile alimentare şi influența’’ asupra acesteia.

Capitolul II prezintă ‘’Relaţia dintre producţia agricolă şi producţia alimentară pentru principalele produse alimentare consumate în România în mod tradiţional’’, având în vedere faptul că alimentația noastră s-a schimbat în ultimii patruzeci de ani mai mult decât în douăzeci de secole, din cauza adăugării unor cantităţi halucinante de compuşi chimici.

Omul modern, sub motivul „lipsei de timp” se hrăneşte de cele mai multe ori aleatoriu, de aceea m-am concentrat asupra ‘’Influenței alimentației junk-food asupra producției alimentare’’, alimentație care nu este benefică organismului nostru, în ciuda cunoştinței asupra acestui fapt, numărul populației consumatoare de acest tip de măncare crescând din ce în ce mai mult. De asemenea, alimentația junk-food are o influență negativă şi asupra ‘’Serviciilor publice’’, mulți dintre oamenii din zilele actuale alegând să meargă la un restaurant tip fast-food în schimbul unei mese bazate pe tadiționalism, mâncare bio.

În Capitolul III am prezentat ‘’Efectele mişcării Slow Food romăneşti asupra producţiei alimentare naţionale’’, începând prin a prezenta ‘’Mişcarea Slow Food în România’’, care încet-încet a luat amploare, românii, sau măcar unii dintre ei alegând să consume produsele țăranilor români în schimbul celor importate, dentificarea ‘’Principalelor alimente junk-food a căror productivitate va fi afectată de extinderea mişcării Slow Food România’’, ştiind foarte bine că produsele agroalimentare, oferite de piaţa modernă vin în sprijinul acestui nou „obicei” uman prin produse fast-food, sau pregătite industrial, astfel încât ele pot fi consumate fără, sau cu o minimă procesare casnică, oricând şi oriunde, mai exact ori de câte ori omul simte senzaţia de foame. Mişcarea a avut un real succes în rândul populației din România, de aceea nici ‘’Efectele mişcării Slow Food România asupra consumului alimentar romănesc’’ nu au întârziat să apară, şi ‘’Efectele mişcării Slow Food România asupra producţiei agricole româneşti’’

Urmează concluziile, căteva propuneri în pastrarea tradițiilor necesare unei alimentații sănătoase, şi bibliografia.

CAPITOLUL I

1.1 Mişcarea Slow Food

Din America, în Europa, prin Africa şi India, precum şi în Orientul Apropiat, dar şi Extremul Orient, există oameni care venerează hrana, dar nu mâncarea, care reprezintă renaşterea plăcerii de a se hrăni a oamenilor şi nu doar activitatea de a prepara, înghiți şi digera alimente.

Societatea modernă nu mai are timp nici pentru ritualuri, nici pentru ritmuri; omul modern îşi serveşte masa în mare grabă la fast food-ul aflat în imediata apropiere a locului de muncă, înconjurat, dar nu împreună cu colegii săi, este lipsit de timp căci, pentru a se bucura de consideraţia aproapelui său, se cuvine să fie grăbit, preocupat şi copleşit de numărul problemelor sale.

’’Cazul pentru Gust’’ începe în Italia. Ideea ia naştere în mijlocul anilor ’80, într-un mic oraş provincial, în partea de nord-vest a țării, într-un context social, bazele fiind puse de Carlo Petrini Una din poveştile fondatoare este că înființarea unui restaurant de tip fast-food, în localitatea italiană Bra, a coalizat energiile şi interesele unor oameni care vedeau în aceasta un semn că modul de viață liniştit, patriarhal, tradițiile culinare locale, fiind atacate frontal, plăcerea aceea de a lua masa cu prietenii la restaurant, în oraş, era amenințată de mâncatul pe fugă.

Slow Food este - mai presus de orice - , o idee, sau mai bine zis un set de idei, una dintre convingerile de bază care se referă la faptul că alimentația este o parte esențială a vieții, fiind legată inevitabil de plăcerea de a mânca sănătos, gustos şi în modalități variate. Este opusul a ceea ce fast-food vinde, referindu-se la acea mâncare pregătită pentru a fi mâncată repede, exemplu, snacks-urile sau carnea preparată sub tot felul de denumiri, singurele virtuți ale acestor preparate fiind imediat recunoscute datorită standardizării şi calității inferioare.