Cuprins
- CAPITOLUL I. Consideraţii generale privind administraţia
- publică în România 3
- 1.1.Importanţa şi rolul Prefecturii ca organ descentralizat al
- guvernului în teritoriu 3
- 1.2.Atribuţiile compartimentului financiar-contabil 7
- 1.3.Structura organizatorică a Prefecturii Maramureş 9
- 1.4.Diagrama de relaţii a compartimentului
- financiar - contabil cu celelalte servicii 11
- CALITOLUL II Evaluarea veniturilor şi cheltuielilor
- potrivit structurii clasificaţiei bugetare 13
- 2.1.Caracterstici generale privind evaluarea bugetului 13
- 2.2. Evaluarea părţii de cheltuieli potrivit clasificaţiei bugetare 14
- 2.3.Intocmirea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2003 17
- CALITOLUL III Organizarea contabilităţii la Prefectura
- Maramureş 18
- 3.1.Deschiderea de credite bugetare potrivit bugetului aprobat 18
- 3.2.Modul de finanţare a Prefecturii Maramureş 19
- 3.3.Contabilitatea cheltuielilor potrivit clasificaţiei bugetare 21
- 3.4.Contabilitatea decontărilor cu salariaţii 24
- 3.5.Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului;
- a bugetului asigurărilor sociale cu furnizorii şi creditorii instituţiei 26
- 3.5.1. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului 26
- 3.5.2. Contabilitatea cu bugetul asigurărilor sociale 27
- 3.5.3. Contabilitatea cu furnizorii instituţiei 28
- 3.5.4. Contabilitatea cu creditorii instituţiei 29
- 3.6.Contabilitatea materialelor 30
- 3.7.Contabilitatea obiectelor de inventar 31
- 3.8.Contabilitatea mijloacelor fixe 32
- 3.9. Monografie contabilă cu principalele operaţiuni pe
- luna martie 2003 33
- CALITOLUL IV.Întocmirea situaţiilor financiare privind
- execuţia bugetară 41
- 4.1.Întocmirea balanţei de verificare pe 31.03.2003 41
- 4.2.Intocmirea bilanţului contabil şi a contului de execuţie
- asupra execuţiei bugetare pe 31.03.2003 42
- CAPITOLUL V Concluzii si propunerii 51
- 5.1.Disciplina bugetară 51
- 5.2 Evaziunea fiscală 52
- 5.3 Propuneri 53
- Bibilografie 54
Extras din licență
1.1.IMPORTANŢA ŞI ROLUL PREFECTURII CA ORGAN DESCENTRALIZAT AL GUVERNULUI.
Administraţia publică, în orice societate , fie ea clasică , fie modernă , reprezintă , în esenţă, un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate , a unor obiective majore determinate de el , în fapt de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice , “în scopul satisfacerii interesului general, prin acţiunea puterii publice”.
Pe coordonatele principiilor constituţionale aplicabile administraţiei publice, atât în plan structural - organizatoric , cât şi în cel material - funcţional , în virtutea principiului autonomiei locale , consacrat de Constituţie , administraţia publică locală a căpătat , începând cu 1991 , o nouă filozofie , dobândind o identitate proprie care a generat o configuraţie inedită în sistemul global al administraţiei publice din România.
Ca expresie a noilor dimensiuni administrative , administraţia publică locală privită în individualitatea sa , prezintă particularităţi sub aspectul regimului juridic specific , al apropierii pronunţate faţă de interesele şi nevoile colectivităţilor locale, ca efect al descentralizării administrative , dar şi al rolului deosebit pe care îl joacă autorităţile locale în gestionarea eficientă a problemelor publice de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
Pe plan local, potrivit opiniei lui Ioan Vida , administrarea intereselor publice locale poate fi încredinţată :
- fie unor autorităţi statale şi extensiilor sale , ce desemnează autorităţi desconcentrate ale administraţiei publice de stat în unităţile administrativ-teritoriale , constituind administraţia teritorială (locală) de stat,
- fie administraţiei publice locale, care nu mai este o administraţie de stat, ci o structură administrativă care permite colectivităţilor locale să-şi soluţioneze problemele locale prin autorităţi administrative proprii, sub controlul autorităţilor statale centrale.
Constituţia României stabileşte administraţia publică locală ca pe o structură în cadrul administraţiei publice ce desemnează ansamblul de autorităţi administrative autonome care rezolvă, conduc şi execută treburile publice locale.
Misiunea de supraveghere generală a întregului sistem al administraţiei publice , inclusiv al administraţiei publice locale autonome , revine Guvernului ca titular de drept al prerogativelor în materia controlului de tutelă administrativă. Însă, realizarea efectivă a drepturilor şi obligaţiilor, exceptând măsurile de decizie , cade în sarcina organelor şi autorităţilor administrative , abilitate de lege de la nivelul administraţiei centrale de specialitate.
În acest context, se detaşează mai cu seamă, dată fiind susţinerea constituţională a instituţiei, rolul prefectului în asigurarea respectării prevederilor legale de către toate autorităţile administraţiei publice locale. Din această perspectivă, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul exercită controlul legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale autonome.
Prefectura are rolul de a îndeplini atribuţiile şi prerogativele conferite prefectului prin Constituţia României, legea administraţiei publice locale sau prin alte acte normative. Totodată, urmăreşte modul de realizare în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şi propune adoptarea de măsuri corespunzătoare.
Conform legii numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului.Pentru a fi numit în funcţie prefectul trebuie să aibă studii superioare de lunga durată.
În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheză ca activitatea consiliilor locale şi a primărilor , a consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene să se desfaşoare în conformitate cu prevederile legii.Între prefecţi,pe de o parte , consiliile locale şi primari , precum si consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Aparatul tehnic de specialitate al prefecturii îndeplineşte în prezent următoarele atribuţii principale :
I Cu privire la controlul legalităţii actelor Consiliului Judeţean, ale
consiliilor locale şi ale primarilor :
- Examinează, sub aspectul legalităţii şi în termenele prevăzute de lege, actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, precum şi ale preşedintelui Consiliului Judeţean şi face propuneri corespunzătoare pentru restabilirea legalităţii , solicitând modificarea sau revocarea actului de către autoritatea emitentă sau sesizând, după caz, instanţa de contencios administrativ ; actul atacat în contenciosul administrativ este suspendat de drept.
- Elaborează rapoarte şi prezintă informări cu privire la actele controlate, la modul de organizare a executării legilor şi a altor acte normative de către consiliile locale şi judeţene, dce către primari precum şi de către preşedintele Consiliului Judetean, ori de către delegaţia permanentă ;
- Realizează procedura prealabilă cu privire la actele socotite ilegale, întocmind, cu modificarea corespunzătoare, propunerile ce vor fi adresate autorităţilor emitente pentru reanalizarea actelor socotite ilegal sau dacă este cazul întocmeşte documentaţia şi formulează acţiunea pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ ;
- Asigură evidenţa şi păstrarea actelor transmise potrivit legii, în vederea exercitării dreptului de control cu privire la legalitatea acestora ; controlează modul de îndeplinire de către secretarii unităţilor administrativ-teritoriale a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii, cu privire la transmiterea actelor supuse controlului ;
- Conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al Consiliului Judeţean la elaborarea proiectelor de hotărâri ale Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local.
II.Cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale :
- Urmăreşte activitatea desfăşurată de seviciile publice descentralizaze ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţ precum şi activitatea unităţilor din subordinea ministerelor care nu au sevicii descentralizate , a regiilor autonome de interes naţional şi a filialelor acestora din judeţ ; în acest scop poate solicita de la acestea informări şi rapoarte ;
- Urmăreşte modul de conlucrare dintre autorităţile administraţiei locale şi serviciile publice descentralizate, în soluţionarea problemelor unităţiilor locale ; elaborează şi supune spre aprobare măsuri pentru înbunătăţirea acestei conlucrări şi a asistenţei tehnice acordate autorităţilor locale ;
- Întocmeşte informări cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile publice descentralizate, semnalează divergenţele apărute între acestea şi autorităţile administraţiei publice locale şi organizează acţiuni concrete de mediere a acestora ;
- Examinează împreună cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, stadiul de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun ;
- Emite avizul prevăzut de lege pentru numirea conducătorilor serviciilor publice descentralizate din judeţ.
III.Cu privire la activitatea comisiei administrative :
- Întocmeşte şi supune spre aprobare prefectului regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei administrative, pe baza regulamentului-cadru elaborat de Ministerul Administraţiei Publice ;
- Asigură secretariatul comisiei administrative şi elaborează propuneri cu privire la programul de activitate al acesteia ;
- Elaborează pe baza consultării cu conducerile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţ, precum şi cu delegaţii preşedintelui consiliului judeţean, proiectul programului principalelor lucrări şi activităţi ale comisiei administrative ;
- Difuzează hotărârile adoptate de comisia administrativă organelor şi autorităţilor interesate să ia măsuri pentru aducerea acestora la cunoştinţă cetăţenilor ; urmăreşte modul de apilicare a măsurilor hotărâte şi informează operativ asupra constatărilor făcute.
Bibliografie
Demetrescu, C.G., Puchiţă, V. - „Contabilitate - ştiinţă fundamentală şi aplicativă”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1970
Drehuţă, E.,- „Administrarea veniturilor bugetului public” , Editura Agora, Bacău, 1991
Drehuţă, E., Neamţu,G., Voicu, E., - „Bugetul public şi contabilitatea unităţilor bugerare” , Editura Agora, Bacău, 2000
Epuran,M.,Băbăiţă,V., - „Teoria generală a contabilităţii”, Editura Mirton, Timişoara,2000
Manta, C. - „Administraţia publică locală în România”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999
Santai, I., - „Drept Administrativ şi ştiinţa administrativă”, Editura Riposprint, Cluj-Napoca,1998
Şoşdean, A. - „Buget şi evidenţă bugetară” Universitatea Timişoara,1998
Şoşdean, A. - „ Gestiunea financiară a instituţiilor publice” , Editura InterGraf, Reşiţa,1996
Şoşdean, A. -„ Contabilitatea instituţiilor publice”,
Editura Mirton, Timişoara,2001
Şoşdean, A.- „Contabilitatea primăriilor” ,Editura Mirton, Timişoara,2000
Vida,I - „Puterea executivă şi Administraţia Publică”, Bucureşti ,1994
***Ordin M.F.nr.324/1984, cu planurile de conturi pentru instituţiile de stat
***Legea contabilităţii nr.82 / 1991 ,
M.O. nr 265/27.12.1991,
republicată în M.O.nr. 20/2000
***Ordin M.F. nr.2505/1991 , Norme metodologice privind actualizarea de conturi pentru instituţii publice
***Legea finanţelor publice, nr.72/1996, M.O.nr.152/1996
***Constituţia României din 1991, M.O. nr.233/21.10.1991
***Legea 188/1996 privind statul funţionarilor publici
***Legea 215/2001 privind salariile funcţionarilor publici
Preview document
Conținut arhivă zip
- CUPRINS.doc
- Organizarea contabilitatii la prefectura Maramures.doc
- titl1.doc