Paradoxurile unei economii avansate - internaționalizarea IMM-urilor italiene

Introducere

Un jurnalist al anilor ´50, analizând realităţile economice din Italia şi încercând să dea o explicaţie fenomenelor vremii, într-unul din articolele sale a expus următoarea idee: „Cunoaşteţi teoria cărăbuşului- Este foarte instructivă! Examinând anatomia acestei insecte toţi specialiştii ştiinţelor naturale au afirmat că aceasta nu poate zbura: cântăreşte prea mult, are aripile prea mici şi slabe. Dar cu toate acestea cărăbuşul zboară. La fel este şi cazul capitalismului italian!”. Acest citat, valabil până în ziua de azi, exprimă destul de bine situaţia economică italiană.

Majoritatea cunosc Italia ca fiind cea de-a şaptea putere economică a lumii, populaţia sa are un nivel de trai ridicat; comorile culturale şi frumuseţiile naturale, mai ales istoria şi peisajele siciliene atrag în fiecare an mii de turişti; mărcile Parmalat, Santal, Barilla (în domeniul alimentar), Armani, Dolce Gabana, Gucci, Roberto Cavalli (în industria îmbrăcăminţii) sau Fiat, Ferrari, Lamborghini, Alfa Romeo (în domeniul auto) sunt arhicunoscute şi apreciate pe mapamond.

Deci, prima impresie este aceea a unei economii avansate, care nu pare a avea grave probleme macroeconomice, aflându-se într-un proces de creştere în care renumele internaţional al unor produse ne duce cu gândul la producţia marilor companii multinaţionale. În schimb lucrurile nu stau aşa: Italia se află de câţiva ani buni într-un stadiu de recesiune, din care întradevăr a început să-şi revină treptat, probleme macroeconomice se concretizează într-o datorie externă ridicată, mult peste limita impusă de UE prin tratatul de la Maastrich; în plus panorama siciliană nu atrage atâţi turişti ca şi litoralul spaniol, întreaga parte sudică a Serenissimei , cum este supranumită uneori Italia, are un nivel de dezvoltare foarte scăzut în comparaţie cu nordul industrializat. La toate acestea se adaugă pierderea competitivităţii internaţionale a produselor italiene, a cotei de piaţă aşa numitele sectoare Made in Italy, datorită noilor fenomene de pe piaţa globală, dintre care extinderea exporturilor ţărilor asiatice, în special a Chinei ar fi cele mai importante. Apoi acele companii care ne gândim că ar avea dimensiuni mari fac parte de fapt din categoria întreprinderilor mici şi mijloci (IMM), Italia fiind leader în Europa la numărul de IMM-uri pe care le deţine relativ la dimensiunea economiei sale.

Toate aceste elemente reprezintă, la prima vedere, nişte paradoxuri. În lucrarea de faţă doresc să evideţiez şi să explic cum au apărut, s-au dezvoltat şi care ar fi soluţia problemelor sau modul în care Italia poate expoalta mai bine avantajele oferite de acest tip de sistem, cu referire specială la relaţia economică a Italiei cu ţara noastră bazată pe un proces de internaţionalizare a IMM-urilor italiene, foarte des sub forma districtelor industriale.

Lucrarea este structurată în cinci capitole. În primul capitol se prezintă Italia de astăzi, aşa cum reiese ea din statisticile guvernului italian dar şi cele OECD punând în evidenţă atât avantajele cât şi dezavantajele acestui mod de organizare a economiei şi eventualele soluţii de adoptat.

În al doilea capitol doresc să analizez momentele importante din istoria Italiei, în mod particluar cele referitoare la fenomene economice. Îmi permit să pornesc de la o perioadă foarte îndepărtată ajungând la momentul în care Dacia este cucerită de Traian. Acesta l-aş numi primul contact al civilizaţiei italice cu poporul spaţiului carpato-danubiano-pontic. Moment decisiv care a dus la formarea unui nou popor – poporul român şi care reprezintă începutul unor legături puternice între aceste două zone, legături favorizate de asemănare şi apropierea lingvistică şi culturală.

Capitolul al treilea este dedicat analizării celor mai importante atribute ce caracterizează sistemul economic italian: dualismul italian (diversitatea economică Nord-Sud), nanismul sistemul de întreprinderi în Italia (preponderenţa companiilor mici şi mijloci), totemul controlului familial, mitul Made in Italy şi nu în ultimul rând o analiză a sursei şi evoluţiei datoriei pubilce în Italia.

În următorul capitol Italia este privită din perspectivă internaţională, analizând elementele principale ale unei economii deschise: importurile şi exporturile, evoluţia acestora, ultima lor provocare - pericolul Chinei, investiţiile străine directe în şi din Italia şi formele de internaţionalizare a micilor întreprinderi italiene.

Ultimul capitol îl reprezintă un studiu de caz al procesului de internaţionalizare a întreprinderilor italiene în România sub forma districtelor industriale din judeţele Arad, Bihor, Timiş, Satu-Mare.

Oportunitatea oferită de a intra în contact direct cu mediul economic italian, prin intermediul bursei Erasmus/Socrates la Università degli Studi di Verona, vastele lucrări din domeniu la care am avut acces pe timpul stagiului, faptul că această ţară reprezintă alături de Germania principalul partener de comerţ al României şi nu în ultimul rând dorinţa de a desluşi enigma unei economii avansate dar cu numeroase probleme, despre care iniţial aveam o altă părere, m-a detreminat să aleg ca şi temă a lucrării de diplomă analiza sistemului economic italian, a poziţiei sale în economia mondială şi în particular a relaţiilor cu ţara noastră.