Politica agricola comuna

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Politica agricola comuna.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 43 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Mihaela Cristina Drăgoi

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere 3
Capitolul 1 Prezentare generală, trăsăturile, obiectivele și principalele instrumente PAC 3
1.1 Prezentare generală Politica Agricolă Comună 4
1.2Trasăturile PAC 6
1.3 Obiectivele PAC 7
1.4 Principalele instrumente PAC 9
Capitolul 2 PAC și România 11
2.1 Politica agricolă comună în România 11
2.2 Problemele agriculturii românești 23
2.3 România și UE în contextul schimburilor comerciale cu produse agricole 26
Capitolul 3 Studiu de caz - Absorția fondurilor europene la nivel rural în România 30
3.1 Prezentare sM 6.1 Instalarea tinerilor fermieri și beneficiarii eligibili 34
3.2 Valoarea spijinului nerambursabil 35
3.3 Condițiile pe care un proiect trebuie să le îndeplinească pentru a fi declarat eligibil 36
Concluzii și recomandări de îmbunătățire a sectorului agricol românesc 38
Referințe bibliografice 39
Anexe 40

Extras din document

Introducere

Lucrarea de față, intitulată „Politica Agricolă Comună”, aduce în discuție una din cele mai vechi politici adoptate de UE în anul 1962. Premisele apariției acesteia sunt combaterea problemelor alimentare care au avut loc după cel de al Doilea Război Mondial. Primul capitol al lucrării prezintă un scurt istoric al PAC, trăsăturile, obiectivele și principalele instrumente practicate în cadrul politicii agricole, pentru a ne familiariza cu noțiunea de politicăagricolă comună și a înțelege modul de funcționare și obiectivele care stau la baza sa.

Cel de al doilea capitol își îndreaptă atenția asupra României și a modului de aplicare a politicii agricole la noi în țară. Sunt prezentate principalele programe de finanțare de preaderare: SAPARD, PHARE și IPSA, de al căror sprijin a beneficiat România, dar și programele de după aderarea la UE, PNDR 2007-2013 ȘI PNDR 2014-2020. Tot în cadrul acestui capitol se vorbește și despre principalele problemele ale agriculturii românești prin comparație cu cele ale UE și comerțul cu produse agricole dintre România și regiunile europene sau țările terțe. În capitolul trei al acestei lucrări, cel de cercetare prezentat sub forma unui studiu de caz în care la început vorbesc despre absorția fondurilor europene la nivel rural în România, prin programele de dezvoltare rurală 2007-2013, 2014-2020 , iar ulterior voi prezenta una din cele mai accesate măsuri de finanțare din mediul rural de către fermierii români: sM 6.1 - „Instalarea tinerilor fermieri”. În ceea ce privește această măsură de finanțare voi aduce în discuție pricipalele condiții ce trebuie îndeplinite de solicitanți, valoarea sprijinului și multe alte aspecte detaliate în acest capitol.

În finalul lucrării se regăsesc concluziile cercetării și recomandările formulate în urma finalizării studiului de caz, atât în ceea ce privește sectorului agricol românesc.

Motivația alegerii acestei teme a constat în faptul că agricultura românescă este una cu potențial ridicat, care poate ajuta la creșterea economică, dar din păcate nu îi este acordată îndeajunsă atenție, economia axându-se mai mult pe dezvoltarea industriei și a serviilor. Din acest motiv consider că fondurile europene și tinerii sunt singura sursă de care țara noastră dispune în prezent, pentru a susține și dezvolta sectorul agricol, acest subiect constituind și tema studiului de caz.

Capitolul 1 Prezentare generală, trăsăturile, obiectivele și principalele instrumente PAC

Creată în anii ’50, Politica Agricolă Comună a fost printre primele politici adoptate în cadrul Comunității Economice Europene, pentru a rezolva gravele probleme alimentare cu care se confruntă Europa după cel de al Doilea Război Mondial. Sicco Mansholt este inițiatorul acestei politici și cel care propune în anii ’60 reformare PAC.

1.1 Prezentare generală Politica Agricolă Comună

Uniunea Europeană s-a născut în anul 1951 din cenușa războiului, în acest an este semnat Tratatul de la Paris pentru a se înființa Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), de către Franța, Italia, Belgia, Germania,Luxemburg,Olanda.

Constituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului a reprezentat un prim pas spre o uniune a statelor europene, având ca scop eliminarea unor posibile războaie între membri semnatari,care s-a realizat prin schimburile comerciale între industriile grele ale acestora.

În anul 1957, cele șase state: Franța,Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg semnează Tratatul de la Roma prin care se creează Comunitatea Economică Europeană, tot atunci începe și istoria PAC .

Statele semnatare și-au luat promisiunea că foametea care a afectat lumea dupa cel de al Doilea Război Mondial nu va mai lovi vreodata Europa. Penuria alimentelor a fost redusă, dar și așa unele alimente au fost raționate în țările din Vest , aproape până în anul 1950. În prezent acest lucru ni se pare imposibil dar pe atunci aceasta era realitatea cotidiană pe care bunicii noști au trăit-o.

Politica Agricolă Comună constituie totalitatea modalităților, mijloacelor și principiilor de acțiune prin care duc la îndeplinirea scopurilor generale în ceea ce privește domeniul agicol.

Timp de mulți ani PAC a fost singura politică comună a Uniunii Europene.

Sicco Mansholt (1908-1995) este considerat părintele PAC,om politic olandez, dar și fermier a fost primul comisar European pentru agricultură. Ideile sale au stat la baza construcției celei mai importante politicii europene. Mansholt a dorit o politică agricolă comună pentru țările europene și în 1950 a redactat planul potrivit căruia exista o piață comună aproduselor, dar care a fost prea ambițios pentru acele timpuri și a eșuat. În 1958 este readus în discuții, când Mansholt a devenit comisarul agriculturii în cadrul Comisiei Europene. Planul său pentru agricultură viza găsirea unui mix de combinații între plata subvențiilor pentru terenurile cultivate și mecanismele de susținere a prețurilor,aceasta includea și tarife sau prețuri minime garantate și cote pentru importul produselor din alte state. Toate aceste măsuri ajută productivitatea și astfel consumatorii profitau de aprovizionarea cu produse la prețuri accesibile tuturor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica agricola comuna.docx

Bibliografie

1. G.Popescu (1999),Politici agricole.Acorduri europene,Ed.Economică,București;
2. L.Novac, P.Brezeanu,(2005), Instituții financiare Internaționale,Ed.Economică, București;
3. N.Sută,S.Sută,(2003), Comerț internațional și politici comerciale contemporane, Ed.Economică , București;
4. N.Sută,(1995),Economia,comerțul exterior și politica comercială a României în perioada de tranziție la economia de piață, Ed.Economică,Rm.Vâlcea;
SITE-URI OFICIALE:
1.PARLAMENTUL EUROPEAN- http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/agri/draft-reports.html ;
2.COMISIA EUROPEANĂ- https://ec.europa.eu/info/food-farming_ro ;
3.AFIR https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_1_instalare_tineri_fermieri .
ALTE SITE-URI WEB:
1. https://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/files/history/history_book_lr_en.pd, acccesat la data de 24.03.2017;
2. https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/03/Raport_PwC-agricultura.pdf , accesat la data de 2.04.2017;
3.http://www.capital.ro/rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-prin-pndr-2014-2020-se-ap.html?&page=4 , accesat la data de 10.05.2017;
4. http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat , accesat la data de 15.05.2017;
5. http://accesarefonduri.ro/wp-content/uploads/2015/03/Fisa-de-prezentare-PNDR-6.1.pdf , accesat la 02.06.2017;
6. http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/14970/madr-a-publicat-fisele-masurilor-aferente-pndr-2014-2020-in-versiune-draft , accesat la data de 03.06.2017.