Protecționism și liber schimb în comerțul internațional

Ţările se angajează în comerţul internaţional ,în primul rând datorită avantajelor ce se obţin din acestea. Ele apelează la comerţul internaţional datorită faptului că sunt diferite unele de altele şi asemenea indivizilor ,ele pot obţine beneficii ca urmare a acestor diferenţe, cu condiţia însă ca fiecare să se axeze pe ceea ce produce relativ mai bine.

Pentru măsurarea costului de oportunitate ,în teoria comerţului internaţional ,se utilizează frontiera posibilităţilor de producţie. În acest scop vom lua în considerare doar două ţări, A şi B, şi vom studia efectele comerţului internaţional între cele doua ţări.

1.2.1 Costul de oportunitate în ţara A

În figura 1.1. sunt prezentate posibilităţile de producţie ale ţării A care poate obţine cereale şi automobile pe orice punct al frontierei de producţie. Locuitorii din ţara A consumă sau utilizează toate cerealele sau automobilele pe care le produc iar economia ţării se regăseşte în punctul de intersecţie a din figura. Astfel ţara A produce şi consumă 15 mld. tone cereale şi 8 milioane de maşini pe an. Întrebarea care se pune est următoarea care este costul de oportunitate al automobilelor in această ţară ?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie calculată panta curbei posibilităţilor de producţie în punctul a. În acest scop se va trasa o dreaptă tangentă la curbă in punctul a şi se va calcula panta acestei drepte. Panta curbei corespunde raportului între variaţia numărului de tone şi variaţia numărului de maşini. Aşa cum indică şi triunghiul haşurat din figură , în punctul a , dacă numărul de maşini produse creşte cu 2 milioane , producţia de cereale se reduce cu 18 miliarde tone Panta este deci egală cu raportul dintre 18 miliarde si 2 milioane ,deci 9000. Altfel spus , pentru a produce o maşină în plus , ţara A trebuie să reducă cu 9000 de tone producţia de cereale. Costul de oportunitate al unei maşini corespunde celor 9000 de tone de cereale sau 9000 tone de cereale Figura 1.1. Costul de oportunitate în ţara A Sursa: Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992

Ţara A produce şi consumă anual 15 miliarde de tone de cereale şi 8 milioane de maşini Această combinaţie de producţie şi consum este reprezentată de punctul a de pe frontiera posibilităţilor de producţie. Costul de oportunitate este măsurat de panta frontierei posibilităţilor de producţie În punctul a 2 milioane de maşini costă 18 miliarde de tone de cereale În acelaşi fel ,o maşină costă 9000 tone de cereale , şi 9000 tone de cereale pot fi schimbate pe o maşină.

1.1.2. Costul de oportunitate în ţara B

Frontiera posibilităţilor de producţie a ţării B, cealaltă ţară a modelului nostru de economie mondială, este dată în figura 1.2. Asemenea locuitorilor din ţara A, locuitorii din ţara B consumă sau utilizează toate cerealele şi toate maşinile pe care le produc ,adică 18 miliarde de tone cereale şi 4 milioane de maşini anual.

Această combinaţie de producţie este reprezentată pe grafic de punctul a’. Pentru a putea obţine costul de oportunitate in ţara B se pot efectua aceleaşi calcule ca în cazul ţării A. În punctul a’ o maşină costă 1000 de tone de cereale sau 1000 de tone de cereale pot fi schimbate pe un automobil. Figura 1.2. Costul de oportunitate în ţara B Sursa: Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992

Ţara B produce şi consumă anual 18 miliarde tone cereale şi 4 milioane de maşini. Costul de oportunitate corespunde pantei frontierelor de producţie. În punctul a” ,6 milioane de maşini costă 6 milioane tone de cereale. Altfel spus, o maşină costă 1000 tone cereale sau 1000 tone cereale pot fi schimbate pe o maşină.1.2. Avantajul comparativ şi avantajele schimbului internaţional

Costurile de oportunitate ale maşinilor şi ale cerealelor pentru ţările A şi B sunt prezentate în tabelul 1.Astfel ,maşinile sunt mai ieftine in ţara B decât în ţara A : o maşină costă 9000 tone cereale în ţara A , dar numai 1000 tone cereale în ţara B În aceeaşi manieră ,cerealele sunt mai ieftine în ţara A unde 9000 tone de cereale nu costă decât o maşină ,în timp ce în ţara B aceeaşi cantitate costă de nouă ori mai mult.

Se poate afirma că ţara B deţine un avantaj comparativ în producţia de maşini , iar ţara A deţine un avantaj comparativ în producţia de cereale. O ţară deţine un avantaj comparativ în producţia unui bun dacă îl poate produce la un cost de oportunitate inferior celui dintr-o altă ţară.

Dacă ţara B poate să cumpere cereale la costul de producţie din ţara A ,pentru o maşină ea va obţine 9000 tone cereale. Acest preţ este net inferior costului de producţie al cerealelor din ţara B, unde trebuie să se renunţe la 9 maşini pentru a produce 9000 tone cereale. Deci, este avantajos pentru ţara B de a-şi cumpăra cerealele la preţul ţării A.

Pe de altă parte, dacă ţara A poate să-şi procure maşinile la preţul practicat în ţara B, ea va obţine o maşină in schimbul a 1000 tone cereale. Întrucât producerea unei maşini costă 9000 tone cereale în ţara A, în urma schimbului internaţional ea va avea de câştigat.

Tabelul nr.1.1.

Costurile de oportunitate ale maşinilor şi cerealelor în ţările A şi B Costurile de oportunitate

Ţări Maşini Cereale

A 1 maşină costă 9000 tone 9000 tone valorează 1 maşină

B 1 maşină costă 1000 tone 1000 tone valorează 1 maşină

Sursa: : Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992 Obţinerea avantajelor în urma schimbului

Modul în care cele două ţarii schimbă produse între ele respectiv piaţa automobilelor este prezentată în figura 1.3. Pe axa orizontală este prezentat numărul maşinilor schimbate între cele doua ţarii, iar pe verticala preţul unei maşini, dar exprimat prin costul său de oportunitate. În absenţa schimbului internaţional acest, preţ este de 9000 tone cereale în ţara A(punctul a ),iar in ţara B acest preţ este de 1000 tone cereale (punctul a’).

Cu cât preţul unei maşini este mai mic exprimat în tone cereale, cu atât este mai mare numărul de maşini pe care ţara A doreşte să-l importe din ţara B. Acesta relaţie este ilustrată prin curba cu pantă negativa din figura 3 reprezentând cererea de import de maşini din partea ţarii A.