Responsabilitatea socială a corporațiilor

Introducere

„Omul ar trebui să se privească pe sine nu ca pe o entitate separată și detașată, ci ca pe un cetățean al lumii, un membru al vastei comunități a naturii. În interesul acestei mari comunități, ar trebui să fie întotdeauna gata să își sacrifice micul său interes personal”, afirma marele economist Adam Smith, în prima sa carte „Teoria sentimentelor morale”. În prezent, într-un mediu cum este lumea afacerilor, în care profitul și interesul propriu primează, mai reușește omul să renunțe la a fi egoist spre a face bine societății din care face parte?

Scopul aceste lucrări este de a urmări implicarea companiei Kaufland România, dar și a diverselor industrii, în acțiuni care prezintă un impact pozitiv asupra societății. Având în vedere problemele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă, cu care societatea se confruntă în prezent, acțiunile de responsabilitate socială corporativă ar fi de un real ajutor în combaterea acestora.

Primul capitol al lucrării cuprinde o retrospectivă a conceptului de responsabilitate socială corporativă, folosit și sub prescurtarea englezească „CSR”. De când a început să ia naștere în anii 1920, responsabilitatea socială corporativă a primit numeroase definiții, în funcție de influențele economice și sociale ale diferitelor timpuri. Teoriile și modelele formulate în jurul acesteia, au fost cercetate de către mulți savanți, printre care Reza Safarzad, Milton Friedman, James Brusseau, Archie Carroll, R. Edward Freeman, Elisabet Garriga și Domenec Mele, Maryna Saprykina, Yaroslav Kutovy. Trei dintre principalele teorii CSR enunțate de către specialiști sunt: Teoria lui Carroll, Teoria The Triple Bottom Line și Teoria părților interesate (engl. The Stakeholder Theory).

Al doilea capitol prezintă practicile de responsabilitate socială corporativă adoptate de către corporații pentru îmbunătățirea societății în care trăim. Pentru o implicare cât mai potrivită și benefică, întreprinderile dispun de o gamă variată de inițiative, precum filantropia corporativă, voluntariatul comunitar, marketingul social corporativ, promovarea unei cauze. Astfel, am realizat o analiză a acțiunilor CSR care vizează proprii angajați, de mediu și sociale, pe industrii reprezentative, la nivel mondial. În continuare, un top 10 al companiilor cu cea mai bună reputație CSR, în urma activității responsabile desfășurate în perioada 2019 - 2020, arată modul în care o companie se poate angaja cu succes în proiecte de responsabilitate socială corporativă.

Pandemia COVID-19 a adus schimbări majore asupra omenirii, economiei și nu numai. Având în vedere perioada nefastă din prezent, marile industrii se mai implică în practici de îmbunătățire a societății sau tind să își economisească resursele pentru ele însele? Pentru a răspunde acestei întrebări, am realizat un clasament al industriilor active CSR în perioada acestei pandemii.

În al treilea capitol, am analizat compania Kaufland România, una dintre cele mai importante companii de pe piața de retail, urmărind modul în care aceasta se angajează în acțiuni CSR pentru îmbunătățirea comunității în care își desfășoară activitatea. În cadrul acestei analize, am luat în considerare strategiile de implicare în societate ale companiei, produsele și serviciile rezonabile cu care își servește clienții, strategia de protecție a mediului, proiectele CSR implementate, dar și modalitățile prin care își susține angajații. Spre finalul capitolului, am abordat atitudinea companiei Kaufland România privind pandemia de Coronavirus care s-a răsfrâns asupra întregului glob, prezentând măsurile și proiectele adoptate de către aceasta pentru gestionarea situației critice.

Pentru înțelegerea temei acestei lucrări, am consultat scrieri și articole ale specialiștilor din domeniul economic, precum și articole în format electronic. Analizele sunt efectuate pe baza rapoartelor diferitelor corporații și publicațiilor din mediul on-line.

Capitolul I. Ce este Responsabilitatea Socială Corporativă?

I.1. Apariția și evoluția conceptului de responsabilitate socială corporativă

Conceptul de responsabilitate socială corporativă (CSR) a început să ia naștere în anul 1920. Cu toate acestea, din cauza Marii Depresiuni și a celui de-al Doilea Război Mondial, nu a reușit să devină un subiect serios printre liderii de afaceri până în anii '50. La sfârșitul secolului al XIX-lea, deja întreprinderile au ridicat semne de îngrijorare cu privire la bunăstarea angajaților și la impactul lor asupra societății în general. Odată cu apariția mișcării de muncă și răspândirea mahalalelor declanșate de revoluția industrială, întreprinderile au început să ofere asistență socială pe o scară limitată, inclusiv construcția de spitale și case de baie și furnizarea de cupoane alimentare.

În aceeași perioadă, filantropii de afaceri individuali au devenit activi în Statele Unite (de exemplu, John D. Rockefeller și Cornelius Vanderbilt). Deși legitimitatea filantropiei nu era încă bine stabilită, beneficiile oferite de acei filantropi au fost recunoscute de comunitățile locale și de diverse grupuri sociale. Principiul care a stat la baza acestor activități a fost caracterizat în principal de grupuri religioase, cum ar fi Asociația creștină a bărbaților tineri (YMCA). Marea Depresiune din 1929 a consolidat și mai mult această tendință prin introducerea managementului tutelarului public (pe lângă gestionarea tradițională a maximizării profitului). Carroll a evidențiat filantropia de afaceri în această perioadă ca fiind liderul dezvoltării conceptului de CSR.