Rolul Transportului în Activitatea Logistică

INTRODUCERE

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi materialelor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale ale societăţii omeneşti.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelalte ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Actualitatea temei se prezintă prin rolul transportului în activitatea economică. Cu ajutorul transportului este asigurat procesul de producţie cu mijloace de producţie şi forţe de muncă. De asemenea, prin intermediul transportului produsele finite sunt transportate de la producător la consumator. Practic, nici o activitate economică nu ar exista fără existenţa transportului.

În literatura de specialitate tema dată est abordată destul de vast, deoarece logistica este privită drept un element esenţial, care ajută la raţionalizarea procesului de producţie, în măsura în care aceasta se preocupă de eficientizarea transportului şi a activităţilor legate de transportare.

Scopurile acestei lucrări sunt:

1. Analiza rolului de transport în activitatea logistică.

2. Studierea tipurilor de transport în sistemul logistic.

3. Analiza organizării transportului la întreprinderea SRL „Trans-Prim”

4. Evaluarea indicatorilor economico-financiari a întreprinderii SRL „Trans-Prim”.

Sarcinile evidenţiază efectuarea dezvăluirii modului de perfectare a activităţii logistice şi celei de transport; propunerea propriilor idei de înlăturare a neajunsurilor şi abaterilor depistate.

Metodele de cercetare utilizate pentru realizarea lucrării date sunt analiza, sinteza şi metodele matematico-statistice. Analiza şi sinteza fiind utilizate pentru analizarea tuturor materialelor şi elaborarea concluziilor, iar metodele matematico-statistice în evaluarea parametrilor cantitativi a unităţii economice.

Cuvinte-cheie: distribuţia, logistica, transport, transport rutier, transport aerian, transport maritim, transport feroviar, paletizare, containerizare.

Teza de licenţă constă în două capitole. Capitolul I ”Esenţa şi conţinutul transportului în sistemul logistic” prezintă informaţii aferente logisticii, evoluţiei acesteia; este prezentat lanţul care leagă logistica cu transportul; argumentele care dovedesc faptul ca transportul are o importanţă deosebită într-o infrastructură logistică; sunt analizate costurile de transport, modul de alegere a mijlocului de transport ş.a. În cel de-al doilea compartiment sunt abordate tipurile de transport, avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă.

Capitolul II ”Analiza organizării transportului la întreprinderea SRL „Trans-Prim” prezintă analiza transportului în cadrul întreprinderii S.C. „Trans-Prim” SRL aferenta domeniului de activitate, partenerilor, furnizorilor, clienţilor; este prezentata structura firmei. Datele privind activitatea întreprinderii sunt prezentate sub formă de grafice şi tabele. În partea a doua a capitolului este prezentata analiza economico-financiară a întreprinderii, este analizat bilanţul contabil pe perioada 2007-2009.

SC “Trans-Prim” S.R.L a fost înfiinţată în anul 2004, profilul iniţial de activitate fiind prelucrarea produselor agrare. Crescând întreprinderea şi-a lărgit câmpul de activităţi,cu posibilitatea de a presta servicii speciale. “Trans-Prim” S.R.L oferă servicii de transportare a produselor agrare, depozitare a acestora, şi alte servicii legate de gestiunea fizica a materiei prime şi produselor finite din segmentul agrar. Capitalul statutar al firmei în anul 2007 a constituit 1.530.152 lei. Numărul de lucrători se schimba din 2004 la 2010 din 2 la 56 de oameni. Indicatorii dezvoltării şi eficienţei economice ai firmei s-au modificat şi ei în decursul activităţii promovate. Profitul brut creşte din anul 2007 de la aproximativ 9 mil. lei la 44 de mil. lei, efectuând un salt de 4 ori mai mare. Situaţia se schimbă în anul 2009, profitul brut scăzând până la valoarea de 19 mil. lei.

Capitolul I. ESENŢA ŞI CONŢINUTUL TRANSPORTULUI ÎN ACTIVITATEA LOGISTICĂ

1.1. Rolul transportului în sistemul logistic

Logistica - „procesul de gestionare strategică a achiziţionării, deplasării şi depozitării materialelor, semifabricatelor şi produselor finite (alături de fluxurile informaţionale corespunzătoare acestor procese) în interiorul firmei şi al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firmă”. [2, 25]

Logistica reprezintă un domeniu de activitate care a cunoscut o puternică evoluţie după cel de-al doilea Război mondial şi mai ales în ultimele trei decenii în privinţa rolului şi formelor de desfăşurare în economie.

Termenul “logistic” a fost utilizat prima data în domeniul militar. Conceptul a evoluat din nevoia forţelor militare de a se aproviziona în timpul războaielor. Astfel, acest termen relativ nou defineşte o practică foarte veche. În Grecia Antica, Roma sau Imperiul Bizantin, existau militari ce purtau numele de “Logistikas”. Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de aprovizionare. [16, 10]

În timpul celui de-al doilea război mondial, armatele participante au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logistice, pentru ca materialele să ajungă la locul potrivit, atunci când era necesar. În prezent, termenul “logistica” este larg utilizat pentru a defini activitatea de asigurare materiala, tehnica şi medicala a trupelor, inclusiv transportul şi cărarea acestora. Înainte ca termenul de logistică să fie folosit, decenii de-a rândul a fost utilizată sintagma “distribuţie fizică”.

Deşi din cele prezentate anterior se poate constata multitudinea de sensuri şi de definiţii ale noţiunii de logistică, precum şi a sferei sale de aplicare, majoritatea părerilor autorilor de cărţi şi a specialiştilor în domeniu converg spre ideea că logistica are ca origine organizarea militară. Succesul sau insuccesul unor campanii militare este adesea justificat prin organizarea logisticii care sprijină ducerea luptelor.

Există indicii vechi care arată forme incipiente de organizare logistică încă dinainte de Hristos, manifestate sub forma asigurării cu hrană a trupelor în teritorii străine, însă o formalizare a acesteia apare mai târziu, în secolul al XV-lea, când se naşte serviciul de intendenţă şi mai ales în secolul al XVII-lea, când îşi manifestă prezenţa serviciul de geniu în armata franceză. Apar în cadrul armatei funcţii de genul supraintendent, „ingineri militari”, lucrători din administraţie ataşaţi gărzii imperiale – măcelari, brutari, artizani, etc.

Începând cu secolul al XVIII-lea s-au manifestat 3 etape principale în modul de tratare a logisticii în armatele moderne:

1. primul mod de organizare este asociat armatelor statice, în care aprovizionarea se realizează din magaziile proprii;

2. al doilea mod corespunde concepţiei napoleoniene, care , în esenţă, caută alimentele necesare aprovizionării armatelor în ţările ocupate sau de tranzit;