Sistemul GATT-OMC - Evoluții și consecințe

Introducere .4

Capitolul I. GATT—Necesitate fundamentală pentru lumea postbelică .6

1.1. Carta de la Havana și fondarea GATT ..6

1.2. Structură organizatorică . . . 8

1.3. Scopul și principiile GATT .10

1.3.1. Clauza națiunii celei mai favorizate . ...11

1.3.2. Clauza tratamentului national ... ...12

1.3.3. Clauza de salvgardare ... ...13

1.4. Etapa negocierilor tarifare ...13

1.4.1. Runda Kennedy ... .15

1.4.2. Runda Tokyo ... .17

1.4.3. Runda Uruguay ... .20

1.5. Rezultatele negocierilor tarifare ..22

Capitolul II. OMC-calea spre liberalizarea comerțului . . 25

2.1. Acordul de la Marrakesh și fondarea OMC ...25

2.2. Structura organizatorică .27

2.3. Scopul și principiile organizației 30

2.4. Procesul de aderare la OMC și poziția României ..34

2.5. Runda de la Doha ...38

2.5.1. Agenda inițială a rundei ..41

2.5.1. Eșecul rundei și problema de bază ...43

Capitolul III. Rolul și consecințele sistemului GATT-OMC 45

3.1. Avantajele sistemului comercial OMC ..45

3.2. Influența sistemului GATT-OMC asupra statelor în curs de dezvoltare 48

3.3. Evoluția și realizările sistemului GATT-OMC în cadrul comerțului global ..53

3.3.1. Cooperarea SUD-SUD 55

3.3.2. Criza mondială și impactul ei asupra sistemului .. 56

3.4. Aspectele comerțului international .58

3.5. Perspectivele organizației în următorii ani ..61

Concluzii .. .64

Bibliografie ... 66

Introducere

Lucrarea de licență la tema ,,Sistemul GATT-OMC-evoluții și consecințe”reprezintă o sinteză a activității ambelor organizații în diferite perioade de timp ,structura lor precum și performanțele atinse în domeniul comerțului. Așa dar această lucrare își pune ca scop o analiză corectă a activității organizației de a integra și reglamenta corect comerțul internațional. Punctul de pornire servește anul 1947 și primele tentative de formare a unei organizații la nivel global de reglamentare a comerțului ce ar putea, nu doar soluționa problemele apărute la nivel regional sau global dar și dezvolta împreună cu statele membre comerțul international. În prima parte a lucrării este prezentată istoria GATT-ului din momentul fondării sale până la înlocuirea cu succesorul său OMC (Organizația Mondială a Comerțului) în 1995.

Chiar și dacă în faza inițială Acordul General pentru Tarife și Comerț a fost considerat o organizație temporară ,totuși în perioada sa de activitate a reușit să atingă succese remarcabile prin intermediul rundelor de negociere, nu doar în domeniul reducerii tarifelor cât și în creșterea treptată a volumului de exporturi într-e statele semnatare a acordului. În cadrul primului capitol la fel o însemnătate primordială este acordată principiilor promovate de către organizație și instrumentelor destinate soluționării litigiilor. În același timp formularea celor trei clauze (salvgardare,tratament național și națiunei celei mai favorizate) reprezintă esența acordului care în mare partestă la baza acordurilor formulate în zilele de astăzi.

În cadrul GATT probabil cel mai important c ear trebui de remarcat desigur că sunt rundele de negociere ce au avut o influență exclusive asupra vectorului dezvoltării organizației precum și eficienței acesteia. Cele mai recunoscute fiind runda Tokyo și runda Uruguay în urma cărora au fost luate decizii importante privitor la export/import precum și reducerilor tarifare.

Următoarea etapă în evoluția sistemului este semnalizată de înlocuirea Acordului Genral pentru Tarife și Comerț cu OMC în anul 1995. Acest lucru a avut loc în contextual progresului tehnologic și extinderea sferei de influență a prezentului acord. Odată cu începerea noului secol au fost realizate încercări de a repeta succesul rundelor de negociere anterioare însă declanșarea rundei de la Doha este considerată una din cele mai mari eșecuri a organizației în etapa sa nouă. După cum va fi menționat în capitolul 2,una din principalele cauze a acestui eșec servesc relațiile tensionate într-e Statele unite ale Americii și China,ultima caracterizându-se ca stat în curs de dezvoltare a cerut ajutor și privilegii de la OMC. SUA nefiind deacord cu extinderea pieței Chinei și mărirea influenței la nivel global a întreprins o serie de acțiuni pentru a împiedica acest lucru. Însă până la acest lucru în capitolul 2 la fel este redat punctul inițial de formare a organizației și respectiv acordul de la Marakesh ce a pus bazele continuării reglamentării comerțului internațional și înlocuirea unei organizații cu alta.

În comparație cu predecesorul său ,OMC are o structură organizațională mai complexă fiind formată în mare parte de comitete,fiecare avându-și rolul și domeniul său de răspundere. OMC declară că la fel promovează principiile esențiale stabilite în perioada anterioară având ca scop principal liberalizarea comerțului și progresul statelor membre. Pe parcursul conferințelor ministriale au fost discutate diverse metode și instrumente ce pot aduce rezultatul dorit,dar însă nici în urma unei conferințe nu au fost luate decizii care întradevăr ar modifica situația. În mare parte progresul economiei nu se lasă pe umerii organizației fiind un proces natural ce sa bazat atât pe perfecționarea acordurilor cât și pe progresul tehnologic extrem de rapid în ultimile decenii.

În finalul lucrării a fost analizat sistemul GATT-OMC din punct de vedere a eficienței și impactului asupra sistemului comercial internațional. Avantajele sistemului sunt evidente dar destul de greu în aplicare.Așa dar ca principale avantaje am stabilit creșterea nivelului de viață a populației și respectiv creșterea veniturilor,și desigur mărirea ocupației forței de muncă prin apariția locurilor de muncă pentru personal atât calificat cât și mai puțin. Nu în ultimul rând este evident influența sistemului asupra statelor în curs de dezvoltare și progresul care acestea l-au atins în urma aderării în cadrul organizației. Această categorie de state indiferent de resurse naturale sau poziție geografică au înregistrat performanțe impunătoare în domeniul comerțului. În mare parte acest lucru se datorează unei politici de echititate promovată de organizație în cadrul căreie fiecare stat este tratat în mod egal.

Așa dar rolul sistemului GATT-OMC în reglamentarea comerțului internațional este evident,iar drumul de aproximativ 70 de ani parcurs de organizații a dus la acumularea unei experiențe imense în soluționarea problemelor la nivel global. În prezent cea mai mare dilemă a organizației este legată de viitorul rundei de la Doha și perspectivele acesteia. Chiar și dacă un plan sau program clar nu a fost acordat publicului în timpul apropiat se vor întreprinde acțiuni de a depăși această situație de criză în cadrul organizației.

Capitol I. GATT—Necesitate fundamentală pentru lumea postbelică

1.1. Carta de la Havana și fondarea GATT

Anul 1945,Europa și întreaga lume resimțea consecințele celui mai drastic război din istoria omenirii. Ca reacție și dorință spre progres marele puteri din perioada postbelică au încercat prin intermediul unor tratative crearea unor organizații care inițial aveu un caracter formal. Un rol important și dovadă a necesității a unei organizații cu rolul de reglare a comerțului a avut conferința de la Bretton-Woods participanții căreia erau convenși că alături de FMI și BIRD este posibil crearea unei organizații în domeniul comerțului.

Totodată datorită neînțelegerilor de ordin economic,politic și social Statele Unite ale Americii au decis elaborarea proiectului unei cărți care la rîndul său ar servi ca model standart pentru crearea a unei ,,Organizații Internaționale a Comerțului’’. Această încercare și ideie a fost preluată de către Organizația Naționilor Unite și respective pusă în practică prin convocarea a trei conferințe ce au decurs consecutiv,la Londra în octombire 1946,la Geneva în august 1947 și la Havana în perioada lunilor noiembire 1947 - martie 1948.Așa dar varianta finală a rămas în istorie sub denumirea ,,Cartea de la Havana’’ care pentru a intr-a în vigoare necesita retificarea de către toate statele semnatare. Odată ce tot mai multe state devenau membre,se introduceau și diverse amendamente sau modificări în structura cărții care până în final nu erau pe placul sau nu corespundeau principiilor capitaliste ale Statelor Unite ale Americii chiar și dacă SUA a fost inițiatorul și fondatorul principiilor de bază pentru comerțul internațional. Astfel datorită viziunilor diferite asupra faptului cum ar trebui să deruleze comerțul la nivel internațional au apărut și primele probleme, iar anul 1950 au avut loc importante modificări în cadrul Senatului SUA care în urma unei analize au refuzat ratificarea cărții considerând-o deficientă din punctul de vedere al principiului liberului schimb. Totodată nici modelul vechi de comerț nu favoriza dezvoltarea economică bazele căruia erau alcătuite din acorduri comerciale bilaterale, dezavantajele cărora era foarte vizibile deoarece acopereau doar o listă restrânsă de mărfuri, iar rezultatul încheierii a astfel de acorduri sa dovedit a fi neeficientă din motivul neacordării concesiilor din partea statelor în curs de dezvoltare fapt ce le făceau mereu să beneficieze permanent de această oportunitate.