Sistemul vamal al Uniunii Europene

Introducere

Lucrarea de față reprezintă o soluție a problematicii vamale ce tratează sistemul vamal românesc în raport cu experiența europeană din acest domeniu. Considerațiile teorectice privitoare la efectele generale ale taxelor vamale, la rațiunile costului tarifar servesc ca fundament științific al întregii lucrări, cât și ca referință bibliografică pentru cei interesați în teoria comerțului internațional.

Uniunea vamală a Comunității Europene presupune un spațiu comun în care are loc libera circulație a mărfurilor și a persoanelor. În același timp, în spațiul statelor membre ale Uniunii Europene este stabilită o frontieră comună pentru luarea de măsuri în domeniul politicilor comerciale, tarifare și netarifare în raport cu țările terțe („aspect extern”).

Cel mai important mijloc de aplicare a politicii comerciale a unui stat sau guvern constă în tipul de politică vamală la care apelează acel stat, ceea ce înseamnă, un anumit teritoriu vamal la care se face referire și nivelul taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal al statului respectiv.

Un alt aspect definitoriu căruia trebuie să-i acordăm importanță îl reprezintă Codul Vamal al Uniunii Europene. Acesta stabilește tratamentul vamal care se aplică mărfurilor aflate pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, până când acestea stabilesc liberul în vamă, iar, cu ajutorul reglementărilor vamale pun la dispoziție operatorilor economici care sunt implicați în comerțul exterior câteva avantaje care se referă la reducerea timpului necesar pentru crearea procedurii de vămuire și reducerea costurilor pentru această activitate logistică.

Am optat pentru tratarea acestei teme datorită faptului că vine să răspundă unei necesități actuale stringente în ceea ce privește delimitarea conceptelor din cadrul sistemului vamal, fiind aplicate norme și reglementări pentru buna desfășurare a activităților de vămuire. De asemenea, un interes deosebit din cadrul acestora îl reprezintă activitatea de import și export.

Structura demersului pe care îl întreprind este următoarea: în primul capitol am delimitat conceptual toate noțiunile fundamentale referitoare la sistemul vamal și reglementările care stau la baza organizării acțiunilor de vămuire. O deosebită atenție este acordată politicii care contribuie la aplicarea politicii comerciale fiind formată din toate reglementările și normele emise de stat prin instituțiile autorizate care se aplică mărfurilor la traversarea frontierei unei țări. Esteinclus un control al mărfurilor și mijloacelor de transport pentru îndeplinirea procedurii de vămuire, obligația vamală fiind remarcată prin achitarea drepturilor vamale la bugetul statului. Un alt aspect este evidențiat de prezența autorităților vamale pentru verificarea permanenntă a mărfurilor supuse regulilor vamale în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării.

În cel de-al doilea capitol sunt definite principalele componente ale tehnicii vamale - regimul vamal, formalitățile vamale - acestea servind drept reper pentru structurarea capitolelor consacrate prezentării sistemului vamal în Uniunea Europeană. Totodată, regimurile vamale practicate pe teritoriul vamal al Uniunii Europene sunt descrise cu exactitate, acestea au la bază ansamblul normelor care se aplică în cadrul procedurii vamale. Este menționat faptul că acest regim este determinat la intrarea sau la ieșirea din țară a mărfurilor prezentate la vamă de către autoritatea vamală.

O parte consistentă din cadrul acestei lucrări este evidențiată de aplicarea cunoștințelor prin prezentarea studiului de caz al companiei SC.ADESGO.S.A Este vorba despre o firmă românească cu activitate în domeniul produselor textile, care aduce la cunoștință modul de aplicare activităților și procedeelor de vămuire în cadrul cărora este aplicat regimul vamal definitiv. Deosebit de importană este descrierea etapelor de vămuire și modul prin care se desfășoară această activitate.

Cap.1. Cadrul conceptual și delimitarea reglementărilor la nivel European

1.1 Delimitări conceptuale

Unul dintre fundamentele Uniunii Europene de la înființare a fost Uniunea Vamală, care a dus la crearea și dezvoltarea sistemului vamal. În general, începuturile Uniunii Vamale au apărut din momentul apariției și dezvoltării CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), mai exact, din 1951. Ulterior, sistemul vamal s-a dezvoltat împreună cu evoluția Uniunii Europene. Începând cu anul 1968, uniunea vamală a devenit existentă, prin urmare, tarifele și restricțiile cantitative dintre statele membre erau desființate iar procesul de schimbare a tarifelor vamale nationale cu cel comun era încheiat.

Odată cu apariția economiei mondiale s-a dovedit faptul că dezvoltarea economică a unei țări este subordonată de strângerea resurselor proprii, umane, materiale și financiare. Țările nu se pot desprinde de circuitul economic mondial. Participarea la divizunea internațională a muncii și implicit la circuitul economic mondial este de natură să protejeze eforturile proprii ale fiecărui popor și să grăbească progresul economic al tuturor statelor.

Colaborarea economică și tehnico-științifică internațională alcătuiesc unul dintre cei mai importanți factori ai dezvoltării economice. La dezvoltarea relațiilor economice internaționale contribuie numeroși factori cum ar fi:

- perfecționarea cadrului juridic menit să ajute această cooperare;

- noi hotărâri de garantare contra pericolelor;

- acțiunea de a informatiza;

- transporturile internaționale;

- evoluția și generalizarea garanțiilor de bunuri și persoane.

Toți acești factori alcătuiesc sisteme diferite care cuprind economiile contemporne ale statelor, între care există relații de interdependență, executate atât în cadrul bilateral cât și cel multilateral, pe baza unor reguli stabilite ca un acord de hotărâre între state.Cooperarea economiilor naționale contemporane la fragmentarea internațională a muncii impune însă și o protejare a acestora de către stat, deci o instituție de drept public, prin folosirea diverselor mijloace și tehnici.