Societățile pe Acțiuni

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei. În condiţiile moderne actuale şi a economii de piaţă creare şi dezvoltarea unei persoane juridice, în cazul dat a soceităţii pe acţiuni care este cea mai avansată şi complexă formă de societate comercială este o necesitate vitală. Doar un astfel de agent economic poate concentra un capital atît de mare în cît să poată partitcipa la diverse rapoarte juridice de amploare naţională şi internaţională. Deci studiu acestui organism este la fel de important ca şi necesitatea de ai oferi un cadru legislativ bine structurat şi performant care ar putea permite dezvoltarea acestei instituţii, adaptarea societăţii la cerinţele pieţii şi ale timpului. Credem că acest fapt va avea un impact pozitiv asupra economii naţionale dar şi a societăţii în ansamblu ei. Implicîndu-ne în sfera economică, ar trebui menţionat că doar marele capital dezvoltă toate ramurile de activitate inclusiv şi micele afaceri.

Importanţa acestei chestiuni se prezintă ţării noastre absolut necesară aflîndu-se în acea perioadă de tranziţie care se vrea depăşită. Ar trebui studiată şi implimentată practicile şi experienţele pozitive străine adaptate specificului naţional.

Metodologia lucrării. Consideram util sa prezentăm succint în această lucrare, istoricul dezvoltării societaţii pe acţiuni, să difinim cu ajutorul doctrinei, această formă juridică de societate comercială, să desprindem elementele sale caracteristice şi apoi să ne referim la evoluţia reglementarilor din ţara noastre şi cele internaţionale în această materie.

Socotim că o trecere in revistă, la inceputul lucrării a modului de constituire, funcţionare, administrare, dizolvare şi lichidare a societăţii pe acţiuni ne va ajuta să punem prezenta pe baza cercetărilor înterprinse, în condiţiuni mai bune, problematica complexă a administrării şi lichidării acestei forme juridice de societate comercială, considerata fiind cea mai complexă şi totodată cea mai evoluată a societăţii comerciale.

Metodologia cercetării ştiinţifice s-a bazat pe principiul coraportului şi interacţiunii dintre diferite metode, procedee şi tehnici de investigare. Metodologia cercetării nu include doar tehnici şi procedee de investigare ca instrumente ale cunoaşterii, dar şi principii, teze postulate ce stau la baza aprofundării cunoştinţelor teoretice în ştiinţa dreptului civil. Metodele dialectică, sistemică, comparativă şi logică au fost aplicate în cercetarea tuturor aspectelor tezei, investigarea naturii juridice a persoanei juridice în formă de societate pe acţiuni. Metoda fenomenologică a fost utilizată pentru analizarea practicii judiciare.

Scopul şi obiective lucrării. Din analiza actelor normative, a jurisprudenţei şi teoriei juridice privind noţiunea şi evoluţia societaţii pe actiuni, rezultă că atît doctrina clasică, cît şi în cea modernă, a dreptului comercial, deşi din punct de vedere teoretic, natura juridică a societăţii este abordată din unghiuri şi de pe poziţii diferite, majoritatea covărşitoare autorilor sunt de părere că societatea comercială, în complexitatea mecanismelor de formare şi exprimare a voinţei asociaţilor, depăşeşte stadiul de contract dobîndind în final, prin respectarea condiţiilor de formă şi de fond, precum şi a formalităţilor de constituire, o personalitate juridică proprie.

Concentrînd în sine un număr de organisme care asigură activitatea corectă şi transparentă a societăţii pe acţiuni, acestea realizează într-o formă deja existentă, principiu separării puterii. Avînd repartizate funcţiile şi atribuţiile, aceste organe în ansamblu realizeză orce scop stabilit de către societatea pe acţiuni care nu contravin legislaţiei şi actelor constitutive. Prin urmare, considerăm necesar prezentarea acestora în conţinutul lucrării, şi aratarea operaţiunilor înfăptuite de ele, atăt în procesul de activitate a societăţii pe acţiuni, cît şi la lichidarea ei. Astfel, ne vom convinge că orce decizie luată de adunarea generală a asociaţilor parcurge un lanţ de proceduri formale cerute de legislaţie pentru a atinge scopul final, în aşa mod asigurîndu-se corectitudinea faptelor efectuate şi aducerea lor la cunoştinţa tuturor asociaţilor, membrlelor cît şi satisfacerea creanţelor creditorilor sau garantarea lor.

Enumerînd şi caracterizînd organele de funcţionare din cadrul societăţii pe acţiuni, facem distincţie între acestă formă de organizare a persoanei juridice şi celelalte forme enumerate exhaustiv de legislaţia noastre.

Credem ca ar fi binevenită şi prezentarea actelor care trebuie oferite organelor de stat pentru înregistrare şi pentru lichidare, pentru a face facilă exprimarea în privinţa necesităţii includerii acestora în lista actelor cerute de legislaţie. Analiza actelor cerute de lege pentru înregistrarea şi lichidarea societăţii pe acţiuni ne poate ajuta la propunerile care ţinem să le oferim pentru simplificarea procedurii de lichidare.

Pentru a pătrunde în esenţa chestiunii analizate vom prezenta şi cerinţele generale pe care trebuie să le deţină contractele dintre persoanele juridice implicate în reorganizare, modalitate lor de oformare şi aplicare acestora, impactul care îl vor avea asupra acţiunilor ulterioare.

Absolut necesar este descrierea cauzelor care pot duce la dizolvarea şi lichidarea persoanei juridice, atît a celor luate binevol cît şi a celor intervenite fără dorinţa societăţii pe acţiuni. Motivele din a căror cauză persoana juridică va suporta reorganizarea sau lichidarea definitivă, a consecinţelor fiecărui pas întreprins de către aceasta pe parcurusl activităţii efectuate de ea.

Din cele menţionate mai sus se poate uşor intui că aspectul care ne interesează este la fel de complex şi are o multidudine de expresii care pot fi confundate în dependenţă de scopul propus de către asociaţi şi procedura cerută de legislaţie pentru delimitarea acestora. Ni se prezintă necesar de a elucida şi formele de reorganizare a societatăţii pe acţiuni deoarece de cele mai dese ori acestea duc la dispariţia organismului fondat iniţial. De aici pot decurge unele confuzii în privinţa rezultatului final şi anume: care sunt efectele lichidării definitive a societaţii pe acţiuni comparativ cu cele ale reorganizării respective. Procedura lichidării este una de formă, care trebuie să parcurgă obligatoriu două etape, prima de dizolvare şi apoi cea de lichidare cu toate consecinţele ce decurg de aici. Asemănătoare este şi etapa întîi a procedurii de reorganizare sau mai bine spus a unor forme ale acesteia, care iniţial trebuie să intre în procedură de dizolvare pentru a putea realiza scopul propus, adica a se reorganiza.