Studiu comparativ privind structura și funcționaliatea sistemului bugetar în state unitare

Introducere

Bugetul public reprezintă un echilibru între două componente foarte importante ale sale și anume: veniturile și cheltuielile. Cu o importanță dar și o actualitate al acestui subiect, vom analiza și defini semnificația acestuia, totodată vom evidenția cea mai importantă etapă a veniturilor publice din bugetul public.

Prin intermediul bugetului public sau bugetul general consolidat se stabilește echilibrul dintre nevoile populației și metodele prin care sunt finanțate. Bugetul General Consolidat se remarcă a fi un act legislativ astfel că încasarea veniturilor și efectuarea de cheltuieli publice, nu se realizează decât dacă Parlamentul statului aprobă prin lege bugetul de public.

În capitolele lucrării vor fi expuse și dezbătute atât noțiuni despre venituri cât și cheltuieli publice dar vor fi prezentate și instituțiile publice cu structura aferentă acestora pentru a avea o vedere de ansamblu asupra bugetului general consolidat.

În prima parte vom parcurge și vom analiza modalitatea prin care s-a dezvoltat bugetul în ultimul timp, și totodată a devenit un instrument principal prin care sunt proiectate veniturile și cheltuielile publice, devenind astfel o metodă puternică de control și echilibru public. Mai apoi, în următorul capitol vor fi analizate principalele bugete din cadrul Bugetului de Stat, urmând în ultimul capitol să facem o analiză a statului Bulgar.

Bugetul respectiv pentru domeniul finanțelor publice reprezintă o strategie de acțiune pentru perceperea tuturor veniturilor publice cât și pentru cheltuirea eficientă a acestora.

Totuși bugetul public are diverse surse de venit astfel cea mai reprezentativă sursă este constituită din impozite. Astfel impozitele sunt gândite în scopul ascensionării activităților în afaceri și în antreprenoriat. Acestea funcționează normal, generând venituri numai dacă sunt obținute și colectate corect de către agențiile guvernamentale.

Bugetul, în domeniul finanțelor publice reprezintă un plan, o strategie de acțiune pentru încasarea veniturilor cât și pentru cheltuirea cât mai eficace a resurselor disponibile.

În parcursul lucrării am evidențiat cum bugetul prevede anumite alocări ce vor fi făcute pe diverse ramuri principale astfel având o influență pentru PIB, cursului valutar dar și pentru numărul de șomeri.

Capitolul I. Concepte și abordări privind bugetele publice și integrarea lor în sistemul bugetar

1.1 Noțiunea de buget public și funcțiile bugetului

Bugetul public reprezintă o însușire sau mai poate fi definită drept o listă bine structurată având incluse veniturile și cheltuielile ce sunt planificate de către guvern. În anumite țări, cum ar fi Marea Britanie, bugetul este stabilit de către ministrul finanțelor, el fiind pe locul doi ca importanță în Guvern, în schimb el trebuie votat și de parlament. În țara noastră bugetul este elaborat de către Guvern și aprobat de Parlament. Bugetul public reprezintă un act previzional, pentru că determină nivelul cheltuielilor ce se vor efectua în viitor, dar și suma veniturilor ce urmează a fi încasate și puse la dispoziția statului.

Termenul de „buget” provine din latină, unde semnificația acestui termen era de sac sau pungă1. Având aceeași conotație, acesta apare și în limbile europene clasice, aici regăsim (bougette din limba franceză sau budget din limba engleză)2.

În Anglia, cancelarul fiscal (ministrul finanțelor) obișnuia să depună un document Parlamentului pentru a furniza mijloacele necesare pentru a plăti subvenția (suma) cerută de familia regală. Acest document a fost conținut într-o pungă de piele, care a fost deschisă de prim-ministru când a făcut raportul. Această operațiune se numește deschiderea pungii bugetare. Deși există termeni diferiți în alte țări din lume, toți au același sens și funcționează ca un „buget”. Deoarece proiectul de lege necesită o autorizare prealabilă din partea legislativului, se poate spune că bugetul național este obligatoriu. Prin urmare, numai atunci când parlamentul țării noastre aprobă bugetul național în conformitate cu legea, se pot realiza colectarea veniturilor și executarea cheltuielilor. În domeniul finanțelor publice, același buget este o strategie și un plan de acțiune.

Bugetul din punct de vedere economic definește clar relațiile ce sunt în formă bănească, ce se nasc în procesul de repartiție al PIB-ului, (corespunzător îndeplinirii sarcinilor și a funcțiilor statului). Aceste relații pot avea un dublu sens, anume că prin ajutorul lor se pot antrena resursele bănești ce sunt la dispoziția statului dar și repartizarea resurselor bănești.

În ultima relație bugetul public este în strânsă legătura cu existența statului și a relațiilor de marfă-bani. Totuși această acțiune a mecanismelor a piețelor libere, este influențată de relațiile de reaprtizare și mobilizare a resurselor statului. În zilele noastre bugetul nu mai este perceput ca un act având venituri și cheltuieli ci ca un plan financiar la nivel macroeconomic. Rolul principal al buegtului public în economia de piață este atribuit pe plan financiar și economic.

În limba română, noțiunea de buget a fost desemnată cu expresiile „biudje” și „bugea”3, utilizate pentru prima dată în Regulamentele Organice ale Țării Românești și Moldovei.

În țara noastră bugetul public reprezintă o formă de planificare pe termen scurt prin care previziunile pe o anumită perioadă de regulă un an este reprezentată de venituri și cheltuieli, iar o altă formă, cea pe termen lung, în care se elaborează bugete de tip bugete program, pentru cheltuielile publice în domeniul investițiilor.

Din punct de vedere financiar, bugetul asigură dirijarea și mobilizarea resurselor financiare care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor dar și funcțiilor statului. Pe de altă parte, adică din punct de vedere economic, rolul bugetului public este accentuat din ce în ce mai mult și asta se datorează contribuției în realizarea politicii publice.

Un rol economic cel îl joacă bugetul de stat este acela că, definește clar încercarea țării respective de a putea folosi impozitele, taxele, subvențiile, precum și alte cheltuieli publice, ca niște rampe ce influențează conjuncturile economice.

În funcție de condițiile social-politice interne dar și de nivelul de dezvoltare a statului, structura și volumul veniturilor și cheltuielilor din cadrul bugetului pot diferi de la stat la stat. Deoarece cheltuielile și veniturile publice, nu sunt doar niște simpli indicatori ai bugetului public, ci de fapt ei stau la baza pârghiilor ce sunt folosite de către stat pentru a stimula dezvoltarea sau pentru a restrânge unele activități din producție dar și a altor produse. Astfel putem afirma că o politică economică concepe impozitele și cheluielile publice ca pe niște instrumente.