Studiu de caz - modificarea strategiilor de transnaționalizare a întreprinderii la începutul secolului al XXI-lea

INTRODUCERE

Tema prezentei teze de licenţă este: Modificarea strategiilor de transnaţionalizare a întreprinderii la începutul secolului al XXI-lea. Studiu de caz.

Parafrazîndu-l pe filozoful francez André Malraux, care afirma că ”Secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va fi de deloc”, vom afirma că ”Secolul care a început va fi unul al globalizării sau nu va fi deloc”. Într-adevăr, modificările suferite de economia globală în ultimele decenii: transnaţionalizarea activităţii economice, dominaţia din ce în ce mai mare a corporaţiilor transnaţionale (CTN) asupra economiilor statelor lumii, globalizarea economiilor naţionale, creşterea interdependenţei economiilor diferitor state ale lumii, informatizarea proceselor economice, sporirea, an de an, a volumului investiţiilor străine, creşterea rolului pieţelor financiare speculative, etc. - ne afectează din ce în ce mai mult or, procesul globalizării economiei mondiale nu va înceta să capete noi şi noi faţete în viitor. Trebuie să înţelegem, în acest context, că, în contextul globalizării accentuate, rolul statelor, a guvernelor, în procesul activităţii economice este din ce în ce mai mic, în schimb, şi nu credem că cineva poate pune la îndoială veridicitatea afirmaţiei noastre, creşte considerabil rolul companiilor ca actori ai vieţii economice internaţionale. Această constatare a cercetătorilor în domeniu (ne vom opri în detaliu asupra acestei afirmaţii în Capitolul I al tezei) impune noi abordări teoretice şi practice a ceea ce înseamnă: economie naţională, companie, transnaţionalizare, activitate economică externă a companiei, strategii de internaţionalizare/transnaţionalizare a companiei.

Tema abordată de noi este deosebit de actuală şi pentru Republica Moldova – ţară ce se dezvoltă, pas cu pas, pe calea creării unei economii de piaţă viabile şi şi internaţionalizării activităţii economice a companiilor naţionale – nu constituie o excepţie de la regulă. Gradul de internaţionalizare a economiei naţionale este unul extrem de mare: comerţul exterior reprezintă cca. 2/3 din PIB (3 mlrd de dolari faţă de PIB egal cu cca. 5 mlrd dde dolari) , în timp ce ponderea intrărilor investiţiilor străine directe în PIB a atins, în anul 2007, cota de cca. 15% (influxul de ISD fiind egal, în anul 2007, cu cca. 600 mln de dolari). Din ce în ce mai multe companii moldoveneşti caută posibilităţi noi de penetrare a pieţelor internaţionale, cel puţin sub aspectul exportului producţiei fabricate – etapă primară a transnaţionalizării. În contextul analizei noilor strategii de internaţionalizare, ne-am oprit la cazul SA AGROVIN-BULBOACA, întreprindere de succes din domeniul vinficaţiei – una din puţinele întreprinderi de ramură din ţară care nu doar a depăşit dificultăţile legate de embargoul vinicol rusesc, ci a reuşit chiar, în urma aplicării unor strategii deschise şi inovative de marketing, să sporească chiar volumul exporturilor. Este un caz de succes asupra căruia, credem, merită să ne oprim. Exemplul companiei date va putea servi drept model de internaţionalizare şi pentru alte întreprinderi similare din ţară.

În contextul celor expuse mai sus, scopul major al tezei este de a analiza, în baza unui studiu de caz concret, modificarea strategiilor de transnaţionalizare a întreprinderii la începutul secolului al XXI-lea.

Reieşind din scopul formulat, obiectivele cercetării sunt:

• Prezentarea unor consideraţii generale privind globalizarea economiei mondiale.

• Expunerea posibilelor căi de transnaţionalizare a activităţii economice a companiilor vinicole moldoveneşti

• Relevarea tendinţelor de evoluţie a rolului companiilor transnaţionale în statele în tranziţie şi în cele în curs de dezvoltare

• Prezentarea realităţilor şi perspectivelor companiile transnaţionale în Republica Moldova

• Relevarea trăsăturilor dezvoltării întreprinderilor din businessul mic şi mijlociu în Republica Moldova

• Expunerea de noţiuni generale privind strategiile de transnaţionalizare a întreprinderilor

• Prezentarea unei strategii de transnaţionalizare în baza exemplului SA „Agrovin-Bulboaca”.

Suportul teoretic şi metodologic al lucrării În teză au fost studiat atât lucrările ştiinţifice autohtone, cât şi lucrările în domeniu din străinătate. Drept suport metodologic au fost utilizate operele economiştilor clasici Adam Smith şi Milton Friedman, savanţilor cu renume mondialîn domeniul cercetării globalizării - Porter M., Parsons T., a filozofilor M. Heidegger şi F. Fukuyama, precum şi specialiştilor în domeniu din Moldova – B. Chistruga, V. Cojocaru, E. Frumusachi, P. Roşca, V. Cărare, A. Gribincea, D. Moldovan, etc.

În calitate de metodă de cercetare este aplicată analiza comparativă a proceselor de globalizare şi informatizare a economiei, precum şi a rolului şi evoluţiei structurilor organizaţionale de business în contextul acestor schimbări, atît în Moldova, cît şi în statele în tranziţie.

Baza informaţională a constituită-o datele statistice şi informative ale Biroului Naţional de Statistică, materialele investigaţiilor proprii şi speciale în domeniul dezvoltării umane (oficiul PNUD, UNCTAD, etc.) pentru R. Moldova, informaţii din Internet, etc.

Principalele informaţii în vederea realizării tezei de faţă – datele despre activitatea financiară a întreprinderii, despre participarea la expoziţiile internaţionale, despre strategiile de marketing utilizate, despre pieţele de desfacere ale producţiei şi despre volumul exporturilor producţiei vinicole - ne-au fost furnizate cu amabilitate de către administraţia SA AGROVIN-BULBOACA. De asemenea, informaţii interesante de ordin general, au fost preluate din presa raională din Anenii Noi.

Lucrarea este alcătuită din introducere, trei capitole, încheire şi anexe, după cum urmează:

CAPITOLUL I Consideraţii asupra transnaţionalizării companiilor

CAPITOLUL II Companiile transnaţionale în Europa centrală şi de est. Cazul Republicii Moldova

CAPITOLUL III CAPITOLUL III Strategii de transnaţionalizare pentru companiile din Republica Moldova.

CAPITOLUL I. Consideraţii asupra transnaţionalizării companiilor

1.1 Globalizarea economiei mondiale. Consideraţii generale

Globalizarea ca proces integraţional la nivel mondial nu a apărut concomitent cu termenul „globalizare”, însă s-a constituit lent timp de mai multe secole şi în spaţiu şi timp actualmente poate fi caracterizată ca una din cele mai atrăgătoare, deci, şi mai avantajoase.

Axându-se în temei pe procesele economice, globalizarea dispune de o istorie şi evoluţie adecvată perioadelor de constituire şi trecerea de la o subformă la alta, fără îndoială, de acum cunoscute: micro-, mezo-, macroeconomie, economie naţională, economie regională, mondoeconomie. În sensul direct, globalizarea se referă la ultimele trei subforme caracteristice zonelor de dincolo de naţional , iar înţelesul, pe care ni-l transmite noţiunea dată, este cea de tendinţă care cuprinde tot globul, deci este o tendinţă de întruchipare a intereselor de

ansamblu, desprinse de cele particulare ale statelor.

Actualmente este incontestabil faptul, că economiile naţionale devin tot mai integrate şi mai dependente în măsura lărgirii comerţului internaţional, internaţionalizării investiţiilor, capitalului financiar, migraţiei forţei de muncă. O răspândire largă au căpătat viziunile, destul de controverse, care gravitează în jurul pragmatismului economic curent.