Studiu privind atitudinea românilor fata de comerțul cu droguri în țara noastră

Introducere

“Din cauza dorinței de a scăpa din insipida viață cotidiană, din ce în ce mai mulți oameni caută evadarea în opiu, hașiș, marijuana, cocaină, heroină... Toți acei care folosesc aceste droguri obțin anumite senzații de clarvedere, de claraudiție etc... care le pot da iluzia de a atinge stări de conștiință superioare. Dar se înșală, și în timp își pierd chiar și propriile facultăți intelectuale și își ruinează sănătatea”.1

Ideea de la care a pornit acest studiu a fost o reacție la numărul tot mai mare de persoane care intră în mirajul pe care îl promite fenomenul consumului de droguri. Astfel, analizând alte studii am pornit de la părerea că traficul de droguri nu este foarte des abordat în anchete sau este abordat însă mai mult sub forma consumului. De asemenea studiind și alte anchete am observat că tema aceasta a drogurilor este mai des studiată de către facultățile cu profil psihologic sau cele în care se studiază dreptul.

Obiectivul principal al prezentei cercetări de marketing are în vedere atitudinile și credințele pe care românii le au în ceea ce privește comerțul cu droguri, cunoscut de toată lumea și folosit în general sub denumirea de trafic de droguri. Prin acest studiu ne-am dorit să aflăm ce cred respondenții despre acest tip de comerț sau mai precis care consideră aceștia că este locul în care se vând aceste substanțe, de către cine, unde se poate intra în contact cu un vânzător de droguri și unde consideră că sunt consumate apoi. De asemenea, am fost interesați să aflăm care sunt efectele pe care românii chestionați le consideră a fi rezultate ale consumului de droguri și dacă în general consideră că românii le cunosc.

Cercetarea de marketing realizată este una cantitativă, datele culese oferind răspunsuri privind atitudinile populației investigate, în timp ce analiza acestor date este una statistică, bazată pe utilizarea unui program de calculator specializat, respectiv SPSS. Mai mult, întrucât cercetarea a impus o serie de restricții de timp și, mai ales, de buget, s-a folosit o metodă de eșantionare neprobabilistă, și anume eșantionarea prin conveniență, prin care respondenții se auto-selectează.2

Instrumentul utilizat în culegerea informațiilor necesare a fost un chestionar (a se vedea Anexa 1), realizat prin platforma online iSondaje.ro. Chestionarul a cuprins un număr de 20 întrebări de diferite tipuri adaptate astfel încât să permită colectarea informațiilor dorite.

Eșantionul a fost format dintr-un număr de 162 români însă, în urma întrebării filtru care a fost de închidere a chestionarului pentru persoanele care nu îndeplineau criteriul conform căruia trebuiau să aibă vârsta de 18 ani, dintre cei 162 de respondenți doar 152 au fost valizi și au fost incluși în analiza din cadrul cercetării. Astfel, în cadrul cercetării au partcicipat 103 femei și 49 bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 58 de ani, provenind atât din mediul urban cât și din cel rural și având ca ultim nivel de studii de la mai puțin de 10 clase până la studii post-universitare.

Lucrarea este structurată în 6 capitole cu subcapitolele aferente care curpind atât partea teoretică ce are rolul de a susține studiul, cât și analiza rezultatelor. În cadrul capitolelor am încercat să aprofundăm aspecte ale evoluției consumului de droguri, tipologia și clasificările acestora; aspecte ale comerțului cu droguri; intervenția puterii publice în problema drogurilor; descurajarea consumului de droguri; aspectele metodologice ale prezentei cercetări și bineînțeles partea de analiză a datelor și prezentarea rezultatelor.

În ceea ce privește originea cuvântului “drog”, avem de a face cu o etimologie destul de controversată, astfel că, putem vorbi ca fiind atât de origine persană- droa, care semnifică un miros înmiresmat, evreiască- rakab, termen care înseamnă parfum, cât și de origine olandeză- droog, care în acestă limbă însemna substanță uscată.

Dintr-o altă perspectivă, în Dicționarul explicativ al limbii române, drogul este definit ca fiind: “ acea substanță de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant”.3

Sensul clasic al acestui termen este considerat a fi cel dat de către Organizația Mondială a Sănătății, în care drogul este privit ca “acea substanță care, odată absorbită de un organism viu, îi poate modifica una sau mai multe dintre funcțiile acestuia din urmă”.4

Potrivit documentelor internaționale, prin aceste substanțe se înțelege “stupefiantele supuse controlului internațional, prin Convenția Unică privind Stupefiantele” și “substanțele psihotrope al căror control internațional este prevăzut de Convenția privind Substanțele Psihotrope”.5

Există un aspect extrem de important al tuturor conceptelor legate de traficul și consumul de droguri, acesta fiind reprezentat de “argou”. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, în sens larg, argoul este definit ca fiind “acel limbaj convențional, folosit de către un anumit grup social de indivizi pentru a nu fi înțeleși de către restul societății și în special de către autorități”.6

Omenirea a intrat în cel de-al treilea mileniu cu greutăți mari, conflicte și războaie, în domeniile ecologic, economic, politic și social, și de asemenea cu unele probleme majore, cum ar fi creșterea toxicomaniei, abuzul de droguri și narcobusinessul, adică afacerile cu droguri. Din nefericire, aceste probleme, pe zi ce trec, adună tot mai multe victime lăsând de cele mai multe ori răni adânci, vieți distruse și destine mutilate.7

Organizațiile care produc și fac comerț ilicit cu substanțe psihotrope și psihoactive își permit să dețină mii de hectare de pământ arabil pentru culturile de plante opiacee, mii de angajați pentru întregul proces de fabricare a drogurilor, armate pentru asigurarea protecției, specialiști în domeniul chimiei, informaticii, și economiei, mijloace de transport diverse, (chiar și minisubmarine).8

Cu cât numărul de consumatori și de cei care au ales să câștige bani din traficarea stupefiantelor este mai mare, cu atât numarul de șomeri crește (pentru că se îndepărtează sau sunt îndepărtați din cadrul unei societăți și a principiilor acesteia, fie că ajung la fapte penale sau din motive medicale), iar economia subterană se dezvoltă cu toate celelalte implicații de nivel politic și economic (corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, și investiții „negre”).9

Printre alte așa-numitele beneficii pe care această plantă care se dorește a fi legalizată și în țara noastră, se pot enumera următoarele: este considerată un produs terapeutic care previne orbirea cauzată de glaucom, ameliorează crizele de epilepsie, stopează răspândirea cancerului, ameliorează anxietatea și încetinește progresul bolii Alzheimer.10

Este de notat faptul că “legalizarea marijuanei poate reduce criminalitatea și atrage taxe la bugetul de stat”, potrivit celor de la Businessweek11 și de amintit faptul că Etnobotanicele au reprezentat o categorie de droguri legalizate la un moment dat în România.