Studiul cererii de consum a populației pe baza bugetului de familie, în Municipiul Craiova

Introducere

Veniturile populației sunt o componentă importantă a consumului, deoarece pe baza acestora sunt achiziționate toate produsele și serviciile.

Consumul este puternic influențat de venituri, datorită volumului și caracterului lor dinamic. Astfel influența veniturilor asupra consumului se manifestă sub două forme, o formă care se referă la ansamblul veniturilor, iar cea de-a doua care vizează dinamica puterii de cumpărare a populației.

Puterea de cumpărare se referă la ansamblul de produse sau servicii ce se pot cumpăra cu o unitate monetară. Atunci când veniturile provenite de la populație rămân constante, iar prețurile au tendință de creștere, puterea de cumpărare scade. Dacă puterea de cumpărare rămâne constantă, atunci veniturile se multiplică cu indicele de inflație. Puterea de cumpărare se poate exprima și prin raportul dintre indicele câștigului salarial mediu nominal net și indicele prețurilor de consum.

În privința puterii de cumpărarea a populației, aceasta depinde nu numai de dinamica prețurilor, ci și de cea a veniturilor, între cerere și venituri existând o relație directă. Asta înseamnă ca odată cu schimbări ale prețurilor, apar modificări asupra cererii pentru diverse produse, iar veniturile determină modificări ale cererii prin schimbările ce apar asupra consumului atât a cantității, cât și a produselor achiziționate pentru satisfacerea diverselor nevoi.

În România în ultimii 20 de ani, datorită fluctuațiilor apărute în cadrul veniturilor, a nivelului inflației, a creșterii prețurilor și tarifelor la unele mărfuri și servicii, au împins gospodăriile la reducerea consumurilor la strictul necesar sau la o încercare pe cât posibil a economisirii resurselor.

În ceea ce privște cheltuielilor totale de consum vorbim de:

a) cheltuielile bănești efectuate pentru achiziționarea de alimente, mărfurilor nealimentare și pentru diverse servicii;

b) cheltuielile efectuate pentru obținerea de produse din gospodăria proprie;

România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care are niste resurse naturale bogate, și o agricultură înfloritoare, putând să asigure hrănirea popilației.

Însă în ciuda acestui lucru consumul alimentar din țara noastră este caracterizat de:

- un nivel ridicat al cheltuielilor alimentare;

- nivel redus al consumului din producția agricolă proprie;

- principalele legume consumate sunt cerealele și cartofii, care au efecte nu tocmai benefice asupra sănătății;

- proporția mare a consumului de alcool, tutun și grăsimi;;

- datorită alimentației dezechilibrate, populația suferă de diverse boli;

- nivel redus al consumului de produse ecologice.

Lucrarea „Studiul cererii de consum a populației pe baza bugetului familiei” este structurată pe două capitole. Primul capitol este împărțit pe trei elemente care sunt analizate, și anume veniturile, cheltuielile și cererea de consum la nivelul gospodăriilor din România, prezentând o serie de indicatori cu privire la aceste elemente. Al doilea capitol este reprezentat de un studiu de caz, un sondaj de opinie cu privire la consumul de cafea în municipiul Craiova. Acest studiu a fost realizat în perioada 28 februarie-05 martie pe un eșantion de 100 de persoane prezintă nivelul consumul acestui produs în cadrul gospodăriilor, categoriile de vârstă ce folosesc acest produs, cererea pe piață pentru cafea și ponderea în bugetul familiei aferentă consumului de cafea.

Capitolul 1

ANALIZA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR GOSPODĂRIILOR DIN ROMÂNIA

1.1 Veniturile gospodăriilor din România

În anul 2015, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au reprezentat aproximativ 2566 lei pe gospodărie și 894 lei pe persoană. Veniturile în bani reprezentau, în medie, 2094 lei lunar pe gospodărie (729 lei pe persoană), iar veniturile în natură 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe persoană).

În structura veniturilor totale o pondere mare o dețin veniturile în natură (18,4%) și, în principal, datorită faptului ca a început să crească tendința consumului de produse agroalimentare din gospodăria proprie (16,6%). Acestea din urmă sunt produse alimentare și nealimentare de proveniență agricolă care intră în consumul gospodăriilor din producție proprie, din stoc, precum și din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării sau primite de la rude, prieteni sau alte persoane. În cazul familiilor cu probleme financiare sau cu membrii numeroși se observă o creștere a consumul de produse alimentare provenite din gospodăria proprie în vederea susținerii propriilor nevoi de hrană.

Principala categorii de venituri a fost reprezentată de salariile și veniturile aferente lor care reprezinta una din categoriile principale (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestrul, 50,5% în trimestrul al doilea, 51,1% în cel de-al treilea, respectiv 49,9% în trimestrul patru 2015). Însă față de economiile dezvoltate contribuția salariilor în ponderea veniturilor totale. Această situație este legată și de numărul relativ mic de salariați din componența gospodăriilor (0,8 salariați/gospodărie).

O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă activitățile sociale 22,5%.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din agricultură (vânzări de produse agroalimentare, animale și păsări, prestarea unor munci agricole și încasări de la societăți și asociații agricole) în proporție de 3,6%, veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale) cu 2,3%, veniturile din deținerea și vânzarea de produse din patrimoniul gospodăriei cu 1,5%.

Nivelul și structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate și de tipul de activitate pe care acestea o desfășoară. Și, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziția pe care membrii săi activi o dețin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfășurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor din