Supravegherea Bancară - Obiectiv Important al Băncilor Centrale

Introducere

Am ales această temă deoarece resursele bancare au reprezentat o curiozitate pentru mine dar și organizarea funcționalitatea băncilor care dețin aceste resurse bancare. Înteresant și atrăgător este de a afla cum este structura și tendințele sistemului bancar din țara noastră, funcțiile acestor bănci și rolul acestora în cadrul sistemului bancar specific teritoriului nostru. Despre toate acestea dar și conturarea unui scurt istoric și atribuțiile băncilor centrale sunt sintetizate în primul capitol din prezenta lucrare.

Băncile centrale și-au creat o politică specifică fiecăreia în parte iar contextul cultural și economic respectiv de-a lungul anilor au avut ca obiectiv principal păstrarea valorilor externe și interne a monedei. Moneda a fost o variata următoare a modalității de plată ce deținea o anumită valoare după ce nu se mai folosea ca modalitate de schimb trocul.

Mediul bancar este în permanentă schimbare și prezintă oportunități mari dar în același timp presupune și anumite riscuri variabile, ce reprezintă o provocare pentru abordările managementului bancar.

În capitolul II al prezentei lucrări am expus informații despre supravegherea bancară care este obiectivul principal al băncii centrale, în cazul de față, Banca Națională a României. Reglementarea, precum și supravegherea prudențială exercitată de către această bancă dar și autorizarea bancară sunt elemente esențiale în ceea ce privește sistemul bancar dar și funcționalitatea lui.

Capitolul al III lea relatează detalii despre reorganizarea activității de supraveghere a băncii centrale, nivelul ratei de solvabilitate, o scurtă încursiune a evoluției numărului de bănci autorizate și situația băncilor autorizate după indicatorii de supraveghere prudențială.

Se dorește o organizare eficientă a activităților băncilor comerciale, urmărirea activităților pe care acestea le prestează, respectarea procedurilor în vigoare, sancționarea dacă este cazul și controlul permanent al băncilor. Toate acestea nu ar fi posibile fără existența băncii centrale și supravegherea bancară pe care o exercită asupra lor. Importanță băncilor comerciale, băncilor supranumite mici dar și a băncii centrale este susținută de argumente pe care le-am relatat și în lucrarea de față astfel încât reiese faptul că obiectivul pricipal al băncii centrale este întradevăr supravegherea bancară.

Capitolul I . Organizarea și funcționarea băncii centrale

În ceea ce privește analiza asupra sistemelor bancare din zilele noastre se remarcă faptul că ele sunt alcătuite din două nivele și anume : pe primul nivel banca centralǎ şi pe al doilea nivel se află bǎncile de nivel secundar ce poartă denumirea de bǎnci de sistem. Necesitatea apariției acestor bǎncilor centrale în perioada secolelor 17 – 18 a fost influențată de bǎncile comerciale deja existente şi în puterea cǎrora li s-a predat, de cǎtre guvernele respective ţǎrilor, funcția de “bancher” al statului, aducând în discuție cazul Olandei şi al ţǎrilor din Peninsula Scandinaviei.

În alte state bǎncile centrale au luat ființă cu scopul de a emite moneda utilă rǎzboaielor ori pentru a monitoriza stabilitatea monetarǎ în funcție de cheltuielile generate de aceste rǎzboaie, generată de emisiunea de titluri guvernamentale. Dacă ar fi realizez o analiză cronologicǎ a băncilor centrale aș preciza în primul rând cǎ acestea au apărut prin restructurarea unor bǎnci comerciale, prin câștigarea a unui anumit monopol pe emisiunea de monedă şi de asemenea, prin recunoașterea unor responsabilităţi de împrumutǎtor de ultim resort.

În momentul în care a început să se formeze sistemului bancar, nu se aducea în discuție o anumită delimitare între operaţiunile ce se realizau între bǎncile centrale şi cele comerciale. Băncile similare recurgeau atât la operaţii de adunare și mobilizare a resurselor bǎneşti şi acordarea de credite, dar și operaţii de emisiune a cupiurilor (bancnotelor) .