Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 132 în total
Cuvinte : 39691
Mărime: 152.96KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Negrea Emil
Facultatea de Relatii Economice Internationale
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti

Cuprins

Capitolul I COMERTUL EXTERIOR SI COMERTUL INVIZIBIL 1

Componentele comertului exterior 1

Exporturile romanesti 2

Balanta intre export si import 4

Deficitul de cont curent 6

Sustinerea exporturilor 8

Datoria externa 9

Capitolu II NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREDITAREA 10

Creditarea pe pieţele financiare internaţionale 10

Tendintele pe piata internationala a creditului 10

Finantarea internationala a dezvoltarii 13

Evolutia structurii datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare 14

Criza datoriei externe. Cai de solutionare a acestora 16

Solutii de rezolvare a crizei datoriei externe 17

Capitolul III TEHNICI DE CREDITARE PE PIETELE FINANCIARE INTERNATIONALE 22

Creditarea pe termen scurt 22

Creditarea pe termen mediu si lung 27

Tehnici speciale de creditare ( finantare) 33

Capitolul IV POSIBILITATI DE FINANTARE 37

Generalitati 37

Programe de finantare nerambursabile din anul 2007 44

Exibank - banca pentru finantari 52

Capitolul V RISCUL IN ACTIVITATEA DE CREDITARE 89

Aspecte generale privind riscul in activitatea de creditare si al politici de management 89

Evaluarea si diminuarea riscului in activitatea de creditare 94

Determinarea indicatorilor de solvabilitate si a expunerilor mari 100

Limitele de risc 105

Ratingul de credite 108

Riscuri bancare in procesul creditarii 110

Riscul de credit 110

Riscul de tara 115

Riscul de variatii a ratei dobanzii 118

Bibliografie 119

Extras din document

Evolutia comertului international demonstreaza existenta a doua componente ale acestuia, relativ distincte.

O prima componenta este data de comertul exterior propriu-zis (clasic) cu produse ce fac obiectul exportului final (direct) al agentilor economici din tara respectiva pe diferite piete si, respectiv, al importului de bunuri ce intra in sistemul de prelucrare (inclusiv pentru realizarea de produse destinate exportului) sau consum din acea tara. In acest caz, regimul vamal al marfurilor este de export sau de import definitiv, iar fluxul bancar (incasari si plati) coincide cu fluxul vamal (comercial).

Cea de a doua componenta este data de fluxurile de produse ce fac obiectul perfectionarii active/pasive sau OPT/IPT (Outward/Inward Processing Trade), operatiune cunoscuta si sub denumirea, improprie in opinia noastra, de “lohn”. Acestea au o natura comerciala doar prin faptul ca traverseaza frontierele si, din acest punct de vedere, trebuie sa se supuna reglementarilor vamale. Altfel, ele nu reprezinta decat un transfer, dintr-o tara in alta, de bunuri in cautarea unor resurse mai convenabile, de munca in cazul in speta, tara beneficiara a IPT nefiind, de fapt, exportatoare a produselor prelucrate (sau transformate, inclusiv asamblate) respective, a caror proprietate nu ii apartine si care nici nu are vreun merit sau influenta in privinta destinatiei finale a acestora. In acest caz, regimul vamal al marfurilor este de import sau de export temporar, iar fluxul bancar real este reprezentat doar de incasarile din IPT si nu corespunde fluxului vamal (comercial).

Este de remarcat faptul ca valoarea bunurilor importate in regim IPT este nominala (nu implica plata efectiva a acestora), marind artificial valoarea importurilor totale. La fel, ea este inclusa tot fictiv in valoarea exporturilor dupa IPT (ceea ce se incaseaza efectiv fiind suma aferenta operatiunii de perfectionare activa), marind artificial valoarea exporturilor totale.

Includerea IPT in statistica fluxurilor comerciale externe reprezinta, in realitate, o conventie internationala. Daca dimensiunea fluxurilor IPT este semnificativa, ca in cazul Romaniei, orice interpretare a datelor privind evolutia comertului exterior fara a tine seama de aceasta conventie, asa cum se si intampla in realitate, este o eroare nepermisa, atat pentru cercetatorii fenomenului, cat, mai ales, pentru autoritatile statului.

In conditiile terapiei de soc aplicate exporturilor romanesti in primii ani ai deceniului trecut, in special ca urmare a disparitiei CAER, cu reverberatii severe in intreaga economie nationala, fluxurile comerciale ale tarii noastre au fost treptat reorientate catre spatiul Uniunii Europene (UE), sens determinat si de efectele semnarii Acordului European de Asociere in februarie 2002. Mai importanta decat dimensiunea sa relativa, respectiv majorarea ponderii UE in exporturile totale ale Romaniei, de la circa 35% in 1992 la aproximativ 68% in 2003, insotita de o sporire semnificativa a UE si in totalul importurilor, este cresterea in valoare absoluta a exporturilor in UE de la doar 1,2 miliarde euro in 1992 la 10,6 miliarde euro in 2003, precum si a importurilor din UE de la circa 2 miliarde euro la peste 12,2 miliarde euro in perioada mentionata.

Exporturile romanesti

Majorarea exporturilor totale ale Romaniei s-a datorat in proportie de aproximativ 75% cresterii exporturilor in UE. La randul sau, aceasta crestere a fost determinata in mod hotarator de amplificarea operatiunilor in regim de perfectionare activa (componenta IPT) care au ajuns sa detina in ultimii ani aproape 60% din totalul exporturilor si peste 75% din exporturile totale in UE. Practic, factorul decisiv al cresterii exporturilor totale si respectiv al celor in UE l-a reprezentat avantajul comparativ al Romaniei in privinta costurilor inferioare ale mainii de lucru, care a atras o parte din subcontractarea externa (outsourcing), in expansiune accelerata pe plan international in ultimii ani. In acest sens, este semnificativ faptul ca, in 2003, din exporturile totale ale Romaniei, de 15,6 miliarde euro, circa 8,7 miliarde euro au fost constituite din exporturi in regim IPT, din care statele UE au absorbit aproximativ 7,4 miliarde euro, respectiv 85%.

Deci, in cea mai mare masura, majorarea fluxurilor comerciale ale Romaniei nu reprezinta meritul restructurarii economiei, cresterii competitivitatii produselor romanesti sau promovarii unor politici comerciale de succes, ci faptul ca tara noastra a fost folosita ca una dintre bazele, destul de restranse, de altfel, pentru outsourcing-ul global.

Daca extinderea IPT in Romania reprezinta in esenta un fenomen pozitiv, avand o importanta contributie la crearea si cresterea PIB, motivatia lui economica, si nu comerciala, face ca o evaluare corecta a starii comertului exterior al tarii noastre sa excluda aceasta componenta din imaginea de ansamblu si sa se concentreze strict la produsele ce fac obiectul exportului final (definitiv) si, respectiv, al importului final (definitiv).

O radiografie atenta a comertului exterior cu produse exclusiv romanesti, facand abstractie de fluxurile IPT, pune in evidenta faptul ca deficitul comercial real este mult mai mare decat cel aparent, care include IPT, si inca intr-o maniera absolut ingrijoratoare (vezi tabelul).

Contul curent de plati externe a Romaniei (aparent) si corectat (real) in anul 2003

Varianta oficiala a BNR Varianta corectata in functie de fluxul real de incasari si plati Varianta fara includerea incasarilor din IPT

CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD

CONTUL CURENT (A+B+C) 20.5 23.4 -2.9 14.1 17.0 -2.9 11.8 17.0 -5.2

A.Bunuri si servicii 18.3 22.2 -3.9 11.9 15.8 -3.9 9.6 15.8 -6.2

a) Bunuri 15.6 19.6 -4.0 9.2 13.4 -4.2 6.9 13.4 -6.5

b) Servicii 2.7 2.6 0.1 2.7 2.4 0.3 2.7 2.4 0.3

B. Venituri 0.3 0.9 -0.6 0.3 0.9 -0.6 0.3 0.9 -.6

C. Transferuri 1.9 0.3 1.6 1.9 0.3 1.6 1.9 0.3 1.6

Astfel, daca exporturile finale de produse romanesti au crescut in medie cu 17% anual in perioada 1999-2003, importurile finale s-au majorat cu 22% anual, rezultand o crestere a deficitului comercial real de la 2,9 miliarde euro la 7,6 miliarde euro in aceasta perioada.

Exporturile finale au fost si raman subdimensionate, ceea ce reflecta potentialul modest al economiei romanesti in raport cu cerintele pietelor externe. In structura exporturilor finale, au prevalat materiile prime sau produsele cu nivel redus de prelucrare (agroalimentare, minerale, chimice, lemn, metale), care detin impreuna aproximativ trei patrimi din acestea, releva competitivitatea externa scazuta a produselor romanesti.

Bibliografie

1. Bal Ana: “Economii în tranziţie - Europa centrală şi de est”

Editura Oscar Print, Bucureşti, 1997;

2. Bari Ioan: “Economia Mondială”

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;

3. Costica I., Lazarescu S.: “Politici si tehnici bancare”

Editura ASE, Bucuresti, 2004

4. Lindert H. Peter: “International Economics”, eight edition,

Irwin Publication, Homewood-Illinois, 1996;

5. Minica Boaja: “Relatii financiare si valutare internationale”

Editura Economica Bucuresti 2003

6. Manolescu Gheorghe: “Politici economice - Concepte, instrumente, experienţe”

Editura Economică, Bucureşti, 1997;

7. Basno C., Dardac N.: “Sisteme de plati, compensari si decontari”

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

8. Sută Nicolae: “Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane”

Editura ALL, Bucureşti, 1995;

9. Sută Nicolae: “Teorii şi modele în relaţiile economice internaţionale” Editura Economică, Bucureşti, 1987;

10. Dumitru Miron: “Economia Integrării Europene”

Centrul editorial - poligrafic ASE, Bucureşti, 1998.

Preview document

Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 1
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 2
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 3
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 4
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 5
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 6
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 7
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 8
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 9
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 10
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 11
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 12
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 13
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 14
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 15
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 16
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 17
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 18
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 19
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 20
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 21
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 22
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 23
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 24
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 25
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 26
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 27
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 28
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 29
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 30
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 31
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 32
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 33
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 34
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 35
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 36
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 37
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 38
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 39
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 40
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 41
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 42
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 43
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 44
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 45
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 46
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 47
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 48
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 49
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 50
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 51
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 52
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 53
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 54
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 55
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 56
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 57
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 58
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 59
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 60
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 61
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 62
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 63
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 64
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 65
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 66
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 67
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 68
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 69
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 70
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 71
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 72
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 73
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 74
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 75
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 76
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 77
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 78
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 79
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 80
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 81
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 82
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 83
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 84
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 85
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 86
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 87
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 88
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 89
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 90
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 91
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 92
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 93
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 94
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 95
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 96
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 97
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 98
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 99
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 100
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 101
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 102
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 103
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 104
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 105
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 106
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 107
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 108
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 109
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 110
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 111
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 112
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 113
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 114
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 115
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 116
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 117
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 118
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 119
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 120
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 121
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 122
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 123
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 124
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 125
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 126
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 127
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 128
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 129
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 130
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 131
Surse de finanțare și creditare a întreprinderii de comerț exterior - Pagina 132

Conținut arhivă zip

  • Surse de finantare si creditare a intreprinderii de comert exterior.doc

Alții au mai descărcat și

Finanțarea pe Termen Mediu și Lung a Exporturilor - Creditul Cumpărător și Creditul Furnizor

Introducere Tranzacţiile internaţionale se dovedesc a fi printre cele mai complexe activităţi economice şi presupun atragerea unui volum...

Surse alternative de finanțare - fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene

1.Fonduri structurale și de coeziune ale Uniunii Europene Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea...

Analiza Oportunitatilor de Finantare a unui Proiect de Investitii din Domeniul Turismului prin Intermediul Fondurilor Structurale

CAPITOLUL 1 Introducere – Fondurile structurale Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al...

Acordare și garantarea creditelor pentru exporturi și importuri de către Eximbank-România

Capitolul 1: EXIMBANK ROMÂNIA – Instituţie financiară esenţială în mecanismul de sprijinire a importurilor şi exporturilor româneşti În ţările...

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Fondurile Structurale în România 2007-2013

Pe parcursul lucrarii, vom face o scurta descriere a fiecarui fond structural european, pt perioada 2007-2013. FEDR SI FSE sunt orincipalele...

Investiții Directe și Finanțarea Lor

INTRODUCERE România la finele perioadei de tranzitie, la începutul procesului de integrare în Uniunea Europeana, mai are de elucidat probleme din...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Managementul Finanțării și Creditării Comerțului Exterior Românesc

CAPITOLUL 1. ROLUL STATULUI ÎN FINANŢAREA ŞI SPRIJINIREA ACCESULUI FIRMELOR ROMÂNEŞTI PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE DE BUNURI ŞI SERVICII La nivelul...

Piața Internațională a Creditului

Introducere În cursul ultimelor decenii, dupa cel de-al doilea razboi mondial, volumul schimburilor economice internationale nu a încetat sa...

Studiul privind Datoria Publică Externă a României în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL 1 Managementul datoriei externe . Viziune generala 1.1 Notiunea de datorie externa 1.1.1 Aparitia si evolutia creditarii...

Sistemul Bancar Francez

1.SISTEMUL BANCAR FRANCEZ 1.1.Caracterizare generală 1.1.1.Istoric O dată cu dezvoltarea economiei, puterile publice şi-au propus o concurenţă...

Contabilitatea Operațiunilor de Export în Comerțul Exterior

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA COMERŢULUI EXTERIOR NECESITATE ŞI SPECIFICITATE 1.1.COMERŢUL EXTERIOR – DEFINIRE, FUNDAMENTARE, ROL Comerţul...

Datoria Externă a României

Managementul datoriei externe . Viziune generală 1.1 Noţiunea de datorie externă 1.1.1 Apariţia şi evoluţia creditării internaţionale Datoria...

Raiffeisen Bank

I. Prezentarea structurii bancare. Istorie si evolutie Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de...

Sistemul Bancar Francez

1. Descrierea sistemului bancar din Franţa 1.1. Istoric Franţa este o ţară, latină, adică a dreptului scris. Din acestă caracteristică decurg...

Ai nevoie de altceva?