Tendințe și strategii e-business - Aplicații, componente și portaluri e-business

INTRODUCERE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIONALE

1.1. CONTEXTUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE. SCURT ISTORIC

Încă de la începutul anilor 1990, termenul de “Societate Informaţională” a început să fie utilizat pentru a descrie numeroasele şi variatele schimbări în economie, politică, cultură şi, în general, în ansamblul societăţii, de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne de informaţii şi comunicaţii. Semnalată de mai multă vreme, era informaţională ia treptat locul celei industriale şi societatea tradiţională este înlocuită de societatea informaţională. Procesul este inperceptibil şi se petrece practic sub ochii noştri. Fiinţa umană este făcută să comunice. În noua societate, cea de tip informaţional, comunicarea, transferul şi schimbul de informaţii se desfăşoară prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci când se vorbeşte despre societatea informaţională se are în vedere înainte de toate conectarea unui număr nelimitat de computere prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului şi imaginii (multimedia) au condus la răspândirea utilizării sistemelor moderne de telecomunicaţii, a computerelor personale şi serviciilor electronice de informaţii. Internetul, o reţea globală de informaţii, s-a transformat în platforma globală de comunicaţii. Cetăţenii societăţii industriale europene sunt în faţa necesităţii de a reconsidera modalităţile de transfer a informaţiilor, adaptându-le noilor cerinţe şi tehnologii.

"Aceste schimbări, cele mai semnificative de la revoluţia industrială până în prezent, sunt profunde şi globale. Ele nu se referă doar la tehnologie. Ele afectează toată lumea, peste tot. Managementul acestor transformări reprezintă una dintre provocările economice şi sociale cele mai importante cu care se confruntă Europa de astăzi ”

Societatea informaţională va fi dominată în principal de industria de calculatoare, telecomunicaţii şi media. Aceste industrii vor deveni industrii de bază în următoarele decenii, având un rol stimulator pentru celelalte. Bănci, întreprinderi de producţie, agricultură şi servicii vor fi afectate de această dezvoltare fundamentală. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu statele lumii. Competitivitatea globală a acestora va fi direct legată de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicaţii şi de a asigura conectarea la reţelele globale de informaţii. Noua societate informaţională aduce cu sine o serie de oportunităţi deosebite: constrângerile spaţiale şi temporale (de graniţe şi timp) în materie de comunicaţii au fost mult reduse, informaţiile pot fi prelucrate, stocate şi transferate rapid, preţurile serviciilor legate de tranferul informaţiei sunt în continuă scădere. Entuziaştii societăţii informaţionale au descoperit mijloacele prin care au creat o comunitate, o lume virtuală, pentru a contrabalansa constrângerile societăţii industriale. Pe de altă parte, scepticii deplâng prăpastia de cunoştinţe între elitele informaticii şi grupurile dezavatajate social şi critică slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informaţiei.

Unicul mod de a obţine acceptarea din partea oamenilor este dezvoltarea competenţelor la nivel mediu şi accesul democratic la informaţii. Există astăzi un larg consens în a se considera de către academicieni, politicieni şi oameni de afaceri că progresul în domeniul tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor va afecta în mod substanţial structura societăţii umane. Societatea informaţională nu numai că va deschide noi canale de comunicaţie între oameni ci va avea un impact important asupra modului în care trăim, învăţăm, muncim, consumăm, interacţionăm cu administraţia şi ne distrăm.

Având în vedere impactul noilor tehnologii asupra societăţii, educaţia şi perfecţionarea vor juca un rol crucial în familiarizarea oamenilor cu schimbarea. Tranziţia către societatea informaţională, globalizarea, progresul ştiinţific şi viteza sa nebună, toate acestea fac ca oamenii să fie confruntaţi cu o avalanşă de informaţii. În societatea informaţională individul va fi asaltat de un flux uriaş de informaţii. Uşurinţa în utilizarea reţelelor informaţionale şi cunoaşterea conţinutului bazelor de date reprezintă însuşiri de bază pentru contemporanul erei informaţionale.

Consecinţele sociale ale pătrunderii masive a mijloacelor moderne de comunicaţie se vor decide în funcţie de modul în care cetăţeanul va face uz de noile mijloace de comunicaţie şi de măsura în care le va adopta. Lumea reţelelor informaţionale este o realitate artificială, virtuală, ancorată nu în viaţa reală, ci în meandrele nesfârşite ale reţelei. Pe nesimţite, un mediu auxiliar pentru obţinerea de informaţii se poate transforma într-un substitut al vieţii. Cum va reuşi atunci omul de rând, cetăţeanul, să facă faţă acestei avalanşe de cerinţe şi competenţe noi, cum va reuşi el să-şi găsească locul în noua societate?

Integrarea profesională este un factor esenţial în integrarea socială. De decenii, sistemul de salarizare combinat cu contractele de angajare pe perioadă nedeterminată au contribuit la aducerea standardelor pentru nivelul minim de trai la un nivel apropriat. Din păcate această situaţie s-a schimbat. Persistenţa unei rate mari a şomajului, în special în rândurile tineretului, a determinat creşterea rolului muncii ca factor de integrare socială.

Aparitia unor noi forme de angajare (ex. teleworkingul=lucrul la distanţă, prin intermediul calculatorului), caracterizate printr-o mare flexibilitate, în contextul creşterii preferinţelor pentru serviciile care nu impun prestaţii la locuri de muncă fixe, are un mare impact în crearea reţelelor de solidaritate şi integrarea socială a oamenilor. În fapt, toţi factorii care contribuiau în mod tradiţional la solidaritate şi integrare socială, familia bazată acum pe cuplu şi din ce în ce mai mult pe părintele singur, rolul vecinilor, partidele politice şi comunităţile religioase, sunt în declin în faţa stilului individualizat de viaţă.

Care este stâlpul care permite în ziua de astăzi stabilirea de legături sociale şi reţele de solidaritate ? În faţa dezintegrării societăţii de azi într-o multitudine de piese izolate, este esenţial ca societatea de mâine să elaboreze noi căi de stabilire şi consolidare a legăturilor sociale şi de solidaritate. Altfel, societatea informaţională va deveni ceea ce filozoful Gilles Lipovetsky numea “ era deşertăciunii, a goliciunii şi vanităţii “, o lume în care fiecare se învârte în propria sfera privată".

Noile tehnologii de comunicaţie, care au devenit un vector important al comunicării umane, pot contribui la crearea unei reţele sociale şi de solidaritate originală. Un exemplu în acest sens îl constituie comunicaţiile on-line utilizate de şcoli, asociaţii şi comunităţi, în scopuri pedagogice sau pentru schimbul de informaţii.

Conceptul de societate informaţională (SI), este astăzi unanim acceptat. Pornind de la sinteza lui Moore , se pot sublinia patru aspecte: a) informaţia este o resursă a organizaţiilor şi persoanelor fizice, devenind principala sursă de bunăstare a firmei şi individului; b) informaţia stă la baza unor noi ramuri economice, în dezvoltare rapidă. c) informaţia poate fi utilizată în comun fără a se consuma; d) dezvoltarea TIC revoluţionează activităţi fundamentale ale societăţii umane: afacerile, învăţământul, guvernarea, managementul întreprinderii. Acad. Prof. Drăgănescu a publicat un amplu studiu al societăţii informaţionale Pe baza unei scheme sugerate în unele cărţi , se poate schiţa o structură a societăţii informaţionale (anexa A). Aceasta scoate în evidenţă şi grupe de aplicaţii caracteristice: e-Business inclusiv servicii şi sisteme integrate de întreprindere, e-Learning; e-Governance Ele au în comun platforme bazate pe baze de date avansate şi Internet, de altfel una din direcţiile strategice ale Oracle Corporation.

E-Business este în plin avânt, constituind unul din factorii de baza de asigurare a competivităţii pe piaţa globală. Previziuniile de creştere a importanţei economice se referă la 2700 până la 7800 mld USD în 2004 , E-Business implică reingineria proceselor întreprinderii, întrucât au loc schimbări importante în rolurile furnizorului şi clientului. Oracle este lider recunoscut în e- Business.

Erodarea rapidă a cunoştinţelor impune e-Learning, ca un instrument de furnizare a cunoştinţelor în reţea, eficace (bazat pe cele mai bune cunoştiinţe şi experienţe, orientat pe aplicaţii), economic (minimizarea învăţământului în clase) şi adaptat cerinţelor de învăţare continue. În 1999, Oracle a integrat unităţile sale de furnizare de materiale educaţionale şi cursuri în “Oracle University” cu activitate în 143 ţări, având anual cca 500.000 cursanţi la cursuri on-line sau cu instructori În 2000 a fost lansată Oracle Learning Network, bazată pe platforma iLearning, serviciu găzduit de Oracle. Învăţarea permanentă a devenit o componentă normală a activităţii. (Directorul General, Oracle - România)

E-Government, de multe ori se referă la domeniul Autorităţii Executive, deşi nu lipsesc punctele de vedere care implică şi Autorităţile Legislativă şi Judecătorească Obiectivele ţărilor avansate, în care dezvoltarea e-Government a fost şi este un proces evolutiv cumulativ, sunt descrise de exemplu în programul adoptat în Anglia : a) strategie TIC globală pentru administraţia publică (integrarea şi utilizarea în comun a informaţiei; conformitate cu normele de protecţie a drepturilor omului; suportul unei reţele Intranet securizate; identificarea, autentificarea şi managementul datelor; suport pentru e-Business); b) servicii electronice pentru cetăţeni şi organizaţii (inclusiv completare on-line a formularelor de impozitare prin Internet); c) servicii publice inovative. Tehnologia Oracle a fost utilizată de Statens Information, pentru informarea cetaţenilor Danemarcei despre activităţi, educaţie, servicii publice şi reglementări prin accesul la www.denmark.dk. În Columbia Britanică a fost implementat sistemul integrat de contabilitate a Guvernului şi ministerelor, bazat pe Oracle Financials; Municipalitatea New York-ului utlizează Oracle 9i pentru baza de date geografice accesbilă de cetaţeni inclusiv pentru facilitarea tranzacţiilor imobilare.,etc.

Transformarea societăţii în societate informaţională a devenit de câţiva ani buni o prioritate pentru guvernele din statele avansate ale lumii. Încă din 1994 Al Gore definea magistralele informaţiei ca proiect central de politică internă a administraţiei Clinton, ceea ce conferea SUA impulsuri suplimentare pe lângă supremaţia tehnologica deja existentă. Un obiectiv declarat al politicii americane a fost acela că, începând cu anul 2010, toţi cetăţenii majori să ştie să utilizeze cu dexteritate computerele, comunicaţia digitală şi telviziunea digitală. Aceste mijloace vor fi la fel de familiare la serviciu ca şi acasă, utilizarea lor comparându-se cu utilizarea telefonului.

Noile tehnologii informaţionale au un impact profund asupra modului în care ne obţinem informaţiile, comunicăm şi abordăm propria instruire. Noile aptitudini care insoţesc aceste tehnologii - tehnice, intelectuale şi sociale - devin esenţiale pentru viaţă, munca şi participarea activă într-o societate a cunoaşterii. Amploarea acestor aptitudini se extinde mult peste “ operare computer “ şi fac parte din categoria “noilor aptitudini de bază”, cum ar fi limbile străine, spiritul antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, şi care trebuie dobândite printr-un proces de învăţare pe tot parcursul vieţii. Sunt necesare strategii ferme prin care să se poată asigura forţa de muncă calificată în acest domeniu şi care lipseşte nu numai de pe piaţa românească ci şi la nivel european, situaţie care poate împiedica dezvoltarea economiei europene. Astfel, în anul 1999 exista o cerere de 800.000 de persoane calificate în sectorul tehnologiei informaţionale, urmând de atunci o creştere semnificativă în ficare an. Abilitatea de a utiliza tehnologiile informaţionale şi