Tratamente Contabile Privind Stocurile de Materii Prime și Materiale la SC Fene Grup SA

Introducere

Informaţia economică, în special informaţia contabilă, reprezintă în momentul de faţă factorul cheie în toate domeniile de activitate, fiind indispensabil progresului. În contextul unei economii globalizate, contabilitatea îndeplineşte o responsabilitate majoră în procesul angajării capitalului, oferind totodată credibilitatea de care are nevoie orice investitor, prin informaţiile referitoare la rentabilitatea investiţiei, riscurile, performanţa întreprinderii, inclusiv competenţa managerială. Indiferent de timp, contabilitatea îşi va pune mereu amprenta asupra oricărei activităţi desfăşurate.

Lucrarea de faţă “Tratamente contabile privind stocurile de materii prime şi materiale” işi propune să fie un ghid de abordare a teoriei şi practicii contabile în privinţa activelor circulante, îndeosebi a stocurilor de materii prime şi materiale. Am organizat informaţiile din capitole astfel încât să reflecte o succesiune logică. Prin prezenta lucrare îmi propun să descriu principalele caracteristici a stocurilor, să evidenţiez regulile de recunoaştere şi evaluarea a acestora, cât şi o analiză a principalilor indicatori de eficienţă a stocurilor la S.C. Fene Grup SA.

În vederea realizării obiectivelor avute în vedere, problematica lucrării este structurată pe trei capitole, fiecare din aceste fiind dezvoltate pe mai multe subcapitole.

Primul capitol este consacrat definirii conceptelor de bază ale stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. Astfel sunt prezentate informaţii cu privire la locul pe care îl ocupă stocurile în gestiunea întreprinderii precum şi noţiuni despre recunoaşterea şi evaluarea stocurilor.

Cel de-al doilea capitol prezintă un scurt istoric al întreprinderii analizate, structura organizarorică a acesteia precum şi informaţii despre felul cum este organizat compartimentul financiar-contabil în cadrul întreprinderii.

Ultimul capitol este focalizat pe contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale cu principalele operaţiuni care au loc la firma analizată. Pentru că orice operaţiune trebuie consemnată în diferite documente justificative, organizarea unei evidenţe operative, în etaloane de masură naturale sau natural convenţionale devine necesară.

Definită de alţi specialişti ca “limbă a afacerilor”, s-a remarcat faptul că prezenţa contabilităţii într-un astfel de mediu rămâne de necontestat.

Cap I Noţiuni generale privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile

În categoria activelor circulanate ale unei întreprinderi, o pondere importantă o deţin stocurile de valori materiale. Existenţa stocurilor de mijloace circulante este fundamentală pentru o funcţionare normală şi continuă a ciclului de exploatare în toate fazele activităţii economice din cadrul întreprinderii. Aceasta importanţă se datorează faptului că acestea devin, în procesul de producţie, depozitarul valorii cedate de personal, mijloace fixe, informaţii.

Conform prevederilor din art.119 din Ordinul ministrului finaţelor publice nr 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

-este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;

-este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;

-este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizarea nu este restricţionată;

În sfera articolelor circulante sunt incluse stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate la care nu a fost intocmită factura, creanţele aferente ciclului de exploatare, investiţiile pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.

1.1 Concepte privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile

Stocurile sunt active care se pot regăsi fie sub forma materiilor prime, a materialelor şi a altor consumabile care urmează sa fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii; fie în curs de producţie sau ca produse finite, în vederea vânzării; fie sunt cumpărate şi deţinute cu scopul revânzării. În categoria stocurilor sunt incluse şi costurile serviciilor prestate de furnizor, dar pentru care nu s-a înregistrat venitul final .

Conform reglementărilor în vigoare, stocurile sunt acele active :

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie, în vederea vânzării în aceleaşi condiţii ca mai sus;

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite in procesul de produţie sau pentru prestarea de servicii.