Uniunea Europeană și globalizarea economică

INTRODUCERE

Astăzi, vocile celor care critică globalizarea se înmulțesc în toată lumea. Uniunea Europeană este la fel atacată, deoarece împinge țările membre să se deschidă la comerțul internațional și să conducă, mai degrabă decât să sufere, în sine. În ciuda acestor critici, nu putem însă uita rezultatele pozitive pe care globalizarea ne-a permis să le obținem.

Într-adevăr, a creat o bogăție fără precedent în țările occidentale și, după căderea blocului sovietic și aderarea Chinei la OMC, pe o scară „globală” a PIB-ului. Aceasta s-a tradus într-o creștere a comerțului mondial. Barierele pentru comerțul liber au fost reduse la minimum, atât de mult, încât chiar și astăzi, când suflă vânturile războaielor comerciale dintre SUA și China, tarifele din lume sunt în permanență scăzute (chiar dacă barierele netarifare sunt în creștere).

Scopul acestei lucrări este de a demonstra că implicarea Uniunii Europene în procesul de globalizare este o acțiune necesară pentru calea spre prosperitate a statelor membre. Doar că populația are nevoie de o mai bună informare și siguranță în ceea ce ține de politicele pe care le promovează UE la nivel internațional. În societățile europene, există în mod clar dorința de conducere și un sentiment de direcție care poate fi pus în cuvinte simple. Cu toate acestea, ideile singure nu sunt suficiente, ele au nevoie de a fi întărite de acțiuni promise în beneficiul cetățenilor.

Lucrarea dată a fost structurată în două părți. Prima parte cuprinde abordările teoretice în ceea ce privește globalizarea și Uniunea Europeană, iar cea de-a doua parte cuprinde studiul de caz. Prima parte este divizată în trei capitole. Primul capitol se numește Globalizarea economica si regionalismul. Acest capitol prezintă apariția și evoluția globalizării dar și teoriile globalizării. Tot în acest capitol se vorbește și despre Acordurile de integrare economică regională, care au jucat și continuă să joace un rol important în procesul globalizării.

Titlul capitolului doi este Uniunea Europeană, actor global. În acest capitol se vorbește despre implicarea Uniunii Europene la nivel supranațional și politicile sale prin care conduce teritoriul său spre o dezvoltare de viitor durabilă.

Titlul capitolului trei este Competitivitatea UE în economia globală Acest capitol evidențiază faptul că Uniunea Europeană joacă un rol important fiind printre primele trei economii care domină pe piața mondială împreună cu SUA și China. Aici au fost expuse avantajele pe care le deține UE datorită întregirii pe care o are.

Partea a doua a lucrării cuprinde studiul de caz.

În urma publicării raportul despre ”Opinia publică și votul populist în Europa” s-au prezentat dovezi de sondaj care sugerează că susținătorii partidelor populiste diferă de susținătorii partidelor mainstream într-un aspect important: ei se tem de globalizare.

Aici urmărim aceste constatări și explorăm în profunzime cunoștințele și sentimentele oamenilor cu privire la globalizare și cum acestea sunt legate de opiniile lor despre viitorul proiectului european. Sunt prezentate dovezi pe baza unui sondaj efectuat în iulie 2017 în care au fost întrebați peste 10.000 de cetățeni ai UE din fiecare stat membru despre temerile lor de globalizare și opiniile lor despre viitoarea cooperare europeană. Avem două seturi de dovezi; unul se bazează pe un eșantion care captează opinia publică în UE27, iar celălalt amplifică imaginea concentrându-se mai în profunzime asupra respondenților din cele mai mari cinci state membre din punct de vedere al populației, Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania. Întrucât raportul dat se concentrează asupra viitoarei cooperări europene post-Brexit, sa concentrat doar pe UE27 și s-a exclus Marea Britanie.

Un număr considerabil de europeni consideră că globalizarea este o amenințare (44% la nivel european). Dar, când au fost întrebați despre experiențele lor personale cu globalizarea, acestea au fost, în general, mai des bune decât rele. Susținătorii partidelor populiste sunt o excepție: ei se tem de globalizare și au avut experiențe personale proaste cu aceasta.

Europenii au o înțelegere comună a ceea ce cred că înseamnă procesul de globalizare: îl asociază cu comerțul (circulația crescută a produselor pentru 19% și bani pentru 17%) și migrația (circulația crescută a oamenilor pentru 17%). Acest rezultat este destul de stabil într-o mare varietate de subgrupuri, fie ele naționale, socio-economice, politice.

În timp ce cei care sunt optimiști cu privire la globalizare salută, de asemenea, mai multă cooperare europeană (64 la sută), cei care se tem de ea au opinii mult mai eterogene (45% dintre ei sunt în favoarea unei mai bune integrări politice și economice, dar 41% vor mai puțin de aceasta). Aproape jumătate dintre cei care se tem de globalizare consideră cooperarea europeană ca parte a soluției pentru abordarea acestor temeri. În general, tabăra amenințărilor este mai eterogenă din punct de vedere politic decât tabăra de oportunități. Acest model este valabil în toate statele membre, deși în Franța, cei speriați de globalizare tind să favorizeze o mai mică integrare (53 la sută), în timp ce doar 34 la sută doresc mai mult. În Spania și Italia, în schimb, tabăra fricii dorește mai multă integrare.

Susținătorii partidului de stânga populist consideră că globalizarea este o amenințare, dar doresc mai multă cooperare europeană. De fapt, în anumite domenii, cum ar fi acceptarea migranților și protejarea drepturilor migranților din UE, ei doresc să meargă mai departe decât cetățeanul mediu al UE27. Pentru susținătorii partidelor de dreapta populiste, UE este văzută ca o parte a problemei și alimentează temerile lor de globalizare. Ei doresc să vadă mai puțin din cooperarea europeană în viitor.

În ciuda acestor diferențe, marea majoritate a respondenților din UE27 sunt de acord într-un singur aspect esențial: doresc ca UE să își concentreze eforturile viitoare pe lupta împotriva terorismului și în gestionarea migrației. Problemele economice au pierdut importanța în mințile europenilor. Acest rezultat este destul de constant într-o mare varietate de subgrupuri - naționale, socio-economice și / sau politice.