Utilizarea jurisdicțiilor offshore

Licență
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 17228
Mărime: 104.05KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pro,Dr.Ion Botescu
proiect licenta 2009

Cuprins

Pagina

I. Paradisurile fiscale 3

1.1. Naşterea şi evoluţia paradisurilor fiscale 4

1.2. Caracteristici şi clasificări ale paradisurilor fiscale 5

II. Tipuri de entităţi juridice offshore 7

2.1.Tipuri de companii offshore - din punct de vedere al actiivităţii desfăşurate 7

2.1.1.Companii de comerţ exterior. 7

2.1.2.Companii de investiţii 11

2.1.3.Companii holding 13

2.1.4.Companii pentru evitare autentificării testamentului şi pentru camuflarea proprietăţii 15

2.1.5.Companii pentru deţinerea de proprietăţi 16

2.1.6.Companii pentru servicii hoteliere 17

2.1.7.Companii pentru servicii profesionale 18

2.1.8.Companii pentru transporturi navale 19

2.1.9.Companii pentru drepturi de autor. 20

2.1.10.Companii pentru servicii bancare 22

2.1.11.Companii pentru asigurări 22

2.1.12.Trust 24

III.Specifitatea jurisdicţiilor offshore între legal şi ilegal 25

3.1.Utilizări legale ale jurisdicţiilor offshore 25

3.1.1.Practici legitime de utilizare a jurisdicţiilor offshore. 27

3.1.2 Studiu privind inserarea unei companii offshore în relaţiile de afaceri a două societăţi.. 29

3.2.Utilizări ilegale ale paradisurilor fiscale. 31

3.3.Ofensivă împotriva paradisurilor fiscale 35

IV.Evaziunea fiscală în România şi căile de combatere a acesteia 37

4.1.Definire şi caracterizare 37

4.1.1.Studii privind instrumentarea unor fapte relevante privind evaziunea ilicită.. 39

4.2.Evaziunea fiscală din România 41

4.3Societăţile offshore în spatele marilor afaceri din România 43

4.4.Concluzii şi recomandări. 48

Bibliografie 52

Extras din document

I. Paradisurile fiscale

Paradisurile fiscale joacă un rol cheie în accentuarea mişcării de capitaluri şi alcătuirea unor reţele complexe de tranzacţii şi interacţiuni între state, companii multinaţionale, persoane fizice foarte bogate şi indivizi obişnuiţi. În ultimii 5 ani, controversatul termen paradis fiscal s-a transformat în mult mai preţiosul centru financiar offshore. Astăzi, secţiunea offshore a finanţelor internaţionale (există aproximativ 5,2 trilioane USD- investiţii acumulate în aceste zone) constituie o verigă-cheie a operaţiunilor curente ale corporaţiilor multinaţionale, instituţiilor bancare, profesioniştilor financiari şi chiar a companiilor mijlocii si mici.

Termenul „offshore” nu are o definiţie exactă, însă reflectă faptul că cea mai mare parte a jurisdicţiilor cu fiscalitate redusă sunt state insulă (offshore=dincolo de ţărm, în larg). În ciuda acestui lucru, juristicţiile offshore nu sunt în mod obligatoriu insule, deşi o mare parte din ele sunt teritorii insulare. În plus, nu există o definiţie unanim recunoscută a centrelor financiare offshore. Simplificând, această noţiune caracterizează jurisdicţiile cu fiscalitate minimă/redusă şi care sunt în afara controlului statelor dezvoltate ce exercită o presiune fiscală intensă.

La începutul anilor ’80, Ministerul Finanţelor din Franţa a solicitat o lucrare de documentare asupra paradisurilor fiscale, concretizată în Raportul Gordon - publicat în 1983. Potrivit Raportului Gordon, „paradisul fiscal este orice ţară care este considerată ca atare şi care se vrea astfel”. Definiţiile date paradisurilor fiscale nu sunt în întregime satisfăcătoare; se mai poate propune abordarea conceptuală aparţinând lui Roger Brunet: „Se numeşte paradis fiscal un teritoriu în care persoanele fizice sau societăţi au impresia de a fi mai puţin impuse decât altundeva”.

Din 1980, numărul zonelor offshore s-a dublat, ajungând de la aproximativ 30 la peste 60 de teritorii. Multe dintre ele sunt teritorii dependente ale coroanei britanice sau foste colonii, fiind în general în aria de influenţă a marilor puteri financiare occidentale.Anonimitatea şi regimul fiscal prietenos practicate de aceste state sunt atragătoare nu numai pentru profesioniştii planificării fiscale internaţionale, ci şi pentru speculatorii şi infractorii internaţionali, mai mult sau mai puţin versaţi. Paradisurile fiscale deţin aproximativ 50% din activele aflate în circuitul internaţional (raportul FMI- 2000) , iar aproximativ 1/3 din PNB-ul global şi ½ din fluxurile financiare internaţionale trec la un anumit moment prin acest tip de jurisdicţii (Prem Sikka, 2003).Zonele offshore sunt considerate o ameninţare la adresa sistemului financiar global deoarece permit o mai mare flexibilitate în întocmirea situaţiilor financiare, iar băncile offshore sunt mai vulnerabile decât cele onshore în faţa riscului de schimb şi a insolvabilităţii Ele pot facilita evaziunea fiscală şi pot acoperi manevrele regimurilor politice autoritare.Se estimează că valoarea cumulată a câştigurilor din taxe obţinute de cele 70 de jurisdicţii offshore ale lumii este de aproximativ 200 mld. anual

1.1. Naşterea şi evoluţia paradisurilor fiscale

Naşterea paradisurilor fiscale are o istorie complexă. Unele ţări precum Elveţia, au o lungă istorie în păstrarea secretului bancar, pe când altele (Bahamas, Liechtenstein, Montevideo, Delaware, Jersey) au dorit să le imite pe cele mai dezvoltate. Alte state (Liberia, Panama) au excelat prin oferirea de canale de refulare de sub presiunile reglementărilor legale din zonele onshore, iar altele au apărut ca rezultat al rivalităţilor dintre state şi al unor interpretări noi asupra legilor fiscale.

O parte din insulele din largul coastelor europene sau nord-americane au devenit clasicele centre financiare offshore (OFC-Offshore Financial Center). Ele erau caracterizate de taxe foarte mici/inexistente, prosperând pe baza afacerilor din zonele învecinate cu taxare ridicată. Dacă la început denumirea a provenit de la poziţionarea acestor centre financiare, termenul defineşte acum şi jurisdicţiile continentale, precum Luxemburg, Andorra, Monaco etc.

Începând cu anii 1920, companiile americane,britanice şi scandinave, au utilizat Panama şi Liberia pentru a-şi înmatricula vasele. În aceste condiţii (de schimbare a „rezidenţei” şi „domiciliului”), firmele evitau plata impozitului pe profitul activităţii lor, precum şi reţinerea la sursă a dividendelor plătite către eventualii acţionari nerezidenţi.

La sfârşitul anilor ’80, un expert al firmei de consultanţă Coopers&Lybrand din Londra redactează aşa-numitul Raport Gallagher. Fiind un precursor al mulţimii de rapoarte privitoare la centrele financiare offshore, Raportul Gallagher abordează doar 5 OFC-uri,teritorii dependente din zona Caraibelor, scoţând la iveală atât punctele slabe ale acestora, cât şi cele forte. Cele mai mari aprecieri le-a primit Insula Cayman, urmat de BVI şi de Turks şi Caicos. Celelalte două state , Anguilla şi Montserrat, au fost însă criticate. Vedeta studiului, Insula Cayman, a fost inclusă în eşalonul de top al centrelor offshore, alături de insula Channel, Bermuda şi Insula Bărbatului. La randul ei, BVI a fost apreciată pentru legislaţia flexibilă, fiind văzută ca un deschizător de drumuri. Turks şi Caicos au fost sfătuite de Marea Britanie să-şi diversifice portofoliul de produse offshore pentru a atrage instituţiile financiare reputabile ale lumii (această ţară gazduieşte în prezent în special companii de asigurări captive şi trusturi).

Economiile paradisurilor fiscale diferă ca mărime, caracteristici şi bunăstare materială de economiile celorlalte ţări. J.Hines a încercat să estimeze printr-o funcţie de regresie ce determină nivelul creşterii economice (pe o bază de date cuprinzând 119 ţări).Rezultatele obţinute indică faptul că economiile unor ţări mai mari şi mai bogate s-au dezvoltat mai rapid decât cele ale altora în perioada 1982-1999. Astfel, se poate demonstra şi statistic că performanţa economică a paradisurilor fiscale între 1982 şi 1999 nu poate fi atribuită în principal mărimilor sau a nivelurilor iniţiale ale veniturilor.

Preview document

Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 1
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 2
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 3
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 4
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 5
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 6
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 7
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 8
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 9
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 10
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 11
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 12
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 13
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 14
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 15
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 16
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 17
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 18
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 19
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 20
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 21
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 22
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 23
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 24
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 25
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 26
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 27
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 28
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 29
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 30
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 31
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 32
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 33
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 34
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 35
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 36
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 37
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 38
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 39
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 40
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 41
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 42
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 43
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 44
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 45
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 46
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 47
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 48
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 49
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 50
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 51
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 52
Utilizarea jurisdicțiilor offshore - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Utilizarea Jurisdictiilor Offshore.doc

Alții au mai descărcat și

Pardisurile fiscale și companiile offshore

Introducere Lucrarea cu titlul Paradisurile fiscale și companiile offshore face parte din tema Paradisurile fiscale în care se prezintă aspecte...

Evaziunea fiscală internațională

Paradisurile fiscale 1. Paradisuri fiscale 1.1 Principalele paradisuri fiscale Aceste entitati juridice ofera avantaje fiscale comparative cu...

Alianțe Strategice

Introducere Lucrarea de faţă abordează conceptul de alianţe strategice între firmele multinaţionale, evoluţia și importanţa alianţelor strategice...

Companiile offshore și evaziunea legală pe piața financiară internațională

I. Paradisurile fiscale – instrumente ale evaziunii fiscale internaţionale 1.1. Istoric Ideea de "paradis fiscal" nu este deloc nouă. Oamenii au...

Paradisurile Fiscale

INTRODUCERE: Din statisticile prestigioasei reviste americane “ Fortune” rezulta faptul ca primele cel mai puternice 1000 corporatii americane...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Stiluri de Negociere pe Plan Mondial

ntroducere Negocierea este o componentă importantă a realității, ea face parte din viața noastră. Negociem zilnic și peste tot, situându-ne pe...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Evaziunea fiscală - cauză sau efect a presiunii fiscale

1. PRESIUNEA FISCALĂ – INSTRUMENT AL POLITICII FISCALE 1.1. PRESIUNEA FISCALĂ Noţiunea de presiune fiscală trebuie studiată în corelaţie cu...

Evaziune fiscală prin companii offshore

Introducere “Înca de pe vremea grecilor antici…” – am putea începe, ca multe alte istorisiri. Întradevar, în istorie, evaziunea fiscala este “de...

Evaziunea Fiscală Internațională

CAPITOLUL I. Paradisurile fiscale 1.1. Noţiuni de bază Pentru a ne permite să ne facem înţeleşi pe parcursul acestui capitol vom defini pe scurt...

Companii Offshore

- Multe companii mari din Romania au drept actionari principali companii de tipul offshore. Transferul de actiuni din Romania catre companiile...

Companiile offshore și evaziunea legală pe piața financiară internațională

I. Paradisurile fiscale – instrumente ale evaziunii fiscale internaţionale 1.1. Istoric Ideea de "paradis fiscal" nu este deloc nouă. Oamenii au...

Paradisurile fiscale. între teorie și practică

1. Paradisurile fiscale între teorie şi practică 1.1. Introducere. Paradisurile fiscale şi companiile offshore Sporirea activităţilor economice,...

Riscul de spălare a banilor

1. CADRU LEGISLATIV LEGEA NR. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire...

Evaziunea Fiscală Internațională

Impozitul a însotit în decursul istoriei nasterea si dezvoltarea statului. Desi are o istorie milenara, impozitul este una din institutiile publice...

Ai nevoie de altceva?