Evolutia gimnasticii artistice si implicatiile ei sociale

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Evolutia gimnasticii artistice si implicatiile ei sociale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 54 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Educatie Fizica

Cuprins

CAPITOLUL I. IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI
1.1 Gimnastica și rolul ei în formarea personalității umane
1.2. Motivare și importanța temei
CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI
2.1. Evoluția gimnasticii în antichitate
2.2. Sistemele de gimnastică
2.3 Evoluția gimnasticii artistice la Jocurile Olimpice în trecerea timpului
2.4. Gimnastica artistică la noi în țară
2.5. Elemente definitorii asupra calitatilor psihice-motrice
2.6. Exercițiul fizic și implicațiile sociale
CAPITOLUL III. ORGANIZAREA STUDIULUI
3.1.Scopul studiului
3.2. Ipotezele studiului
3.3. Sarcinile studiului
3.4. Organizarea și desfășurarea studiului
3.5. Rezultatele studiului și interpretarea lor
Cap IV. CONCLUZII și PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Motto

...”Olimpiada a însemnat pentru toți oamenii o invazie de lumină, o reîntoarcere la lumea de aur a copilăriei, încrederea în rațiunea și frumusețea existenței .Dar, înainte de toate, Olimpiadele au însemnat triumful păcii, războaiele și întrecerile sportivilor dovedindu-se incompatibile. Când Olimpiadele există, glasul războiului amuțește.”,T. Mazilu, 1972

CAPITOLUL I

IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI

1.1. GIMNASTICA ȘI ROLUL EI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII UMANE

Gimnastica este o formă de mișcare naturală, elegantă, plăcută, atractivă, și în special la îndemâna oricui. Cunoscută din antichitate Gimnastica este mijloc de întrecere și forma principală de competiție între sportivi. Mai târziu „gimnastica” capătă valențe educative, formative dar și sanogenetice. Deși în urmă cu aproximativ 500 de ani gimnastica era forma principală de desfășurare a exercițiului fizic și de menținere a unei stări optime de sănătate, ASTĂZI practicarea exercițiului fizic NU mai este mijlocul principal spre sănătatea corpului. Activitatea sportivă nu mai are valoare, iar copiii nu mai au sănătate.

Viața socială contemporană este tot mai automatizată. Circulația informației sub formă digitală ne face să ne mișcăm mult mai puțin și mai rar. Deși „era” contemporană ne ușurează viața prin aparate automate care realizează diverse treburi în locul nostru, timpul liber pe care îl avem la dispoziție pentru noi este din ce în ce mai puțin.

Cerințele actuale ale vieții sociale sunt legate de abilitățile de adunare și prelucrare a informației, de realizare a proiectelor în timp cât mai scurt, pentru a fi înaintea altora, a fi primul pe o piață economică, transportul către diferite locații se desfășoară numai cu automobilul și în timp cât mai rapid. Acest ritm al vieții sociale impune practicarea de către fiecare persoană a activităților fizice, sub forme cât mai diverse. Printre opțiunile aflate pe piață avem și gimnastica, cu o varietate mare de activități.

Viața socială contemporană impune practicarea exercițiului fizic în general și a gimnasticii în mod adaptat cerințelor și particularităților fiecărui individ.

Gimnastica este o formă de mișcare a corpului și de sănătate mentală ce trebuie să fie prezentă în viața omului de la naștere până la moarte. Toate perioadele au formele lor de practicare a gimnasticii adaptate categoriilor de vârstă.

Gimnastica își regăsește măiestria în performanță. Gimnastica artistică de performanță a căpătat în ultimele decenii un element de spectacol deosebit, o demonstrație de virtuozitate și curaj excepțional. Codul de punctaj este „upgradat” la fiecare 4 ani, cerințele acestuia fiind din cele mai dificile.

Atât gimnastica artistică feminină și cât și cea masculină demonstrează virtuozitate nemaiântâlnită, spetatorii și telespectatorii fiind fascințai de zborurile sportivilor la aparate.

Pe de altă parte, gimnastica artistică a luat o amploare deosebită în anumite țări, pe care România le-a întrecut la concursul pe echipe la Jocurile Olimpice (SUA, Anglia), fiecare sportivă a lotului reprezentând o proporție de 1/1000 de sportivi.

În schimb, la noi în țară, cluburile de gimnastică artistică s-au desfințat, numărul de sportivi s-a redus foarte mult, susținerea financiară a antrenorilor este derozorie și foarte mulți dintre antrenorii care au avut rezultate altădată, au migrat spre alte țări și spre condiții de activitate mai bună. Din păcate au plecat cu toată experiența pe care au deprins-o în România, și își valorifică potențialul pentru alte țări.

Datorită situației economice prin care trece România, gimnastica de performanță și-a pierdut impactul spiritual, moral, estetic și valoarea față de mediul social.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evolutia gimnasticii artistice si implicatiile ei sociale.doc

Bibliografie

1. Epuran, M. - 2005, Metodologia cercetării activităților corporale, Editura Fest, București
2. Epuran, M., Holdevici, Irina, 1993, Psihologie, Compendiu, ANEFS, București
3. Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1994, Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București;
4. Kirițescu, C., 1964, Palestrica, București, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport
5. Stefan, I., 2005, Introducere in Sociologia Eduatiei Fizice si Sportului, Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov
6. Todan, I., Iancu, H, 2000, Istoria educației fizice și sportului, București, Editura Printech
7. Mazilu, T.,1972, Olimpiadele Athena 1896 - Munchen 1972, Editura Stadion, București
8. MTS, Muzeul Sportului, 2008, In memoriam GHEORGHE MOCEANU, La un veac de la trecerea în eternitate, București, Editura Oscar Print
9. Oprea, L., 2004, Cercuri de foc și gheață, Pilde olimpice, Federația Română Sportul pentru toți, București
10. Paul, Luminița & cool, 2008, Inimi la Beijing, Colecția gazeta Sporturilor, București
11. Popescu, G., 2003, Gimnastica, prezentare generală, București, Editura Perpessicius
12. Stroescu, Adina., 1968, București, Editura Didactică și Pedagogică
13. Șchiopu, Ursula, Verza, E., 1995, Psihologia vârstelor - ciclurile vieții, Editura Didactică și Pedagogică, București
14. Verza, E., 1981, Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București
15. http://www.romgym.ro