Creșterea Performanțelor Centralei Telefonice Topex 1000D

INTRODUCERE

În domeniile tehnice care au impulsionat dezvoltarea societăţii informaţionale, calculatoare, comunicaţii şi microelectronică, progresele tehnologice cunosc o creştere exponenţială.

Un tablou de ultimă oră al dezvoltării comunicaţiilor este arătat pe figura 1. Aceasta ilustrează faptul că dezvoltarea în comunicaţii este dominată de următoarele cuvinte cheie:

- globalizarea ;

- convergenţa tehnologiilor de comunicaţie şi informatică (TCI) ;

- integrarea reţelelor şi a serviciilor .

Reţeaua de telecomunicaţii a devenit astăzi globală ceea ce permite transmiterea mesajelor de orice tip, oriunde şi oricând.

Fig.1 Tabloul reţelei actuale de comunicaţii

Comunicaţiile prin fibre optice oferă canale cu capacităţi de comunicare care depăşesc astăzi viteze de ordinul zecilor de Gb/s şi sunt în experimentare legături prin canale de 1 Tb/s. Aceste viteze depăşesc cerinţele actuale ale celor mai sofisticate comunicaţii multimedia. Cablurile în fibră optică invadează atât reţelele locale, pătrunzând până la abonat, dar şi liniile de mare distanţă terestre şi transoceanice oferind canale de comunicaţie la un preţ de cost tot mai redus. Dezvoltarea telefoanelor mobile a conferit comunicaţiilor un atribut specific uman: mobilitatea. Astfel se poate comunica oriunde şi oricând. Se prevede că în anul 2005, folosind a doua generaţie de sisteme GSM, numărul de utilizatori mobili va depăşi pe cel al utilizatorilor ficşi. La aceasta trebuie considerată şi dezvoltarea comunicaţiilor mobile satelitare ilustrată în peisajul din figura 1.

Convergenţa tehnologiilor utilizate în telecomunicaţii şi în reţele de comunicaţii între calculatoare este la începutul celui de al treilea mileniu, o axiomă recunoscută.

Telecomunicaţiile şi reţelele de comunicaţii între calculatoare au apărut independent şi s-au dezvoltat în paralel influenţându-se reciproc şi conducând la tehnologii care astăzi tind să se contopească reducând tot mai mult diferenţele între cele două domenii. Convergenţa conduce inevitabil la realizarea autorutelor informaţionale capabile să asigure infrastructura de comunicaţie de mare viteză şi capacitate, între utilizatori situaţi oriunde, şi care folosesc servicii informaţionale integrate.

Tehnologiile de telecomunicaţii au obţinut următoarele succese majore:

- reţele moderne fixe şi mobile, organizate într-o structură ierarhică;

- sisteme de transmisiuni digitale de mare capacitate şi flexibilitate SDH;

- comutaţia electronică spaţială şi temporală cu comandă program;

- servicii complexe integrate în reţele ISDN, BISDN, cu parametrii de calitate garantaţi;

- semnalizare prin canal semafor;

- tehnologia de transfer ATM;

- arhitecturi şi funcţii specializate de management al reţelei;

Aceste tehnologii stau la baza realizării noilor arhitecturi de reţele inteligente care îşi propun integrarea serviciilor de informatizare într-un sistem unitar.

Cu excepţia unor realizări experimentale sau locale, reţelele actuale de telecomunicaţii oferă servicii pentru comunicaţii bilaterale şi mai puţini utilizatori multipli - multiparty. Deşi comanda centralizată asigură un management de calitate, permiţând de exemplu o bună evidenţă a taxărilor chiar în cazul abonaţilor mobili, aceasta nu permite o dezvoltare flexibilă a serviciilor solicitate.

Comunicaţiile între calculatoare, reprezentate astăzi cu succes de reţeaua INTERNET au avut o dezvoltare agresivă recunoscută, oferind un transfer extrem de eficient de date între utilizatori multipli. Principalele tehnologii care au asigurat succesul INTERNET sunt următoarele:

- descentralizarea funcţiilor de comandă şi control care asigură o mare flexibilitate în dezvoltarea terminalului;

- coordonarea prin software, IP asigură transferul informaţiei hypermedia în timp real în concepţia ”best effort”;

- utilizarea conceptului de reţea deschisă cu performanţe tranzacţionale la cerere;

- transportabilitatea resurselor informaţionale care permit un acces direct şi rapid la informaţiile dorite.

Comunicaţiile între calculatoare prezintă limitări principiale în raport cu cerinţele societăţii informaţionale: calitatea serviciilor nu este garantată la nivelul parametrilor QoS; nu oferă legături mobile; controlul comunicaţiilor este dificil datorită descentralizării funcţiilor de comandă.

Dezvoltarea în paralel a celor două tipuri de reţele de comunicaţie s-a făcut cu influenţe benefice, în ciuda unor tendinţe concurenţiale inevitabile. Convergenţa lor este ilustrată prin următoarele aspecte comune:

- convergenţa tehnologică;

- convergenţa funcţională.

Convergenţa tehnologică se manifestă prin:

- digitalizarea semnalelor informaţionale care asigură îmbunătăţirea calităţii transmisiei şi comutaţiei precum şi posibilitatea stocării şi accesării eficiente a informaţiei în bazele de date;

- configurarea şi controlul prin program a reţelelor şi serviciilor ceea ce măreşte fiabilitatea comunicaţiilor şi sporeşte gradul de utilizare al căilor de utilizare;

- descentralizarea funcţiilor de comandă ţi control obţinându-se o dezvoltare flexibilă a terminalului în acord cu cerinţele utilizatorului.