Alimentarea unui consumator din surse diferite cu ajutorul AAR

Capitolul 1

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Definirea şi obiectivele automatizării şi protecţiei prin relee din sistemele electroenergetice

Prin automatizarea sistemelor electroenergetice se înţelege aplicarea principiilor şi metodelor automaticii în conducerea şi exploatarea acestora; automatica fiind ştiinţă aplicată care se ocupă cu dispozitivele ce realizează, fără participarea omului, operaţiile de conducere automată.

Echiparea sistemelor electroenergetice cu diferite dispozitive de automatizare este impusă de o serie de particularităţi ale procesului de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice, care se desfăşoară în cadrul acestor sisteme. Dintre particularităţile specifice de funcţionare ale sistemelor electroenergetice merită a fi amintite: tensiunea şi frecvenţa energiei livrate trebuie să se păstreze între anumite limite, apropiate de valorile nominale; neexistând posibilitatea stocării energiei electrice, agregatele generatoare trebuie să urmărească în permanenţă variaţiile puterii cerute de consumatori; asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, localizarea, separarea şi remedierea avariilor apărute trebuie să se facă cât mai rapid pentru a se evita extinderea acestora.

In cadrul automatizării o importanţă mare o are reglarea automată, care urmăreşte asigurarea în exploatare a valorilor optimale pentru diferite mărimi (tensiune, frecvenţă, turaţie etc). Pe lângă reglarea automată, în cadrul automatizărilor în sistemele electroenergetice se întâlnesc probleme de comandă automată: (pornire, oprire automată a motoarelor, generatoarelor, control automat, probleme de automatizări legate de conecta¬rea automată a rezervei (A.A.R.), de reanclanşare automată rapidă (R.A.R.) sau de descărcare automată a sarcinii (D.A.S. f sau D.A.S.U) cât şi probleme de protecţie prin relee a sistemelor electrice.

Protecţia prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor electroenergetice având drept scop principal detectarea avariei şi deconectarea elementului avariat în vederea evitării extinderii avariei şi a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcţionare pentru restul sistemului.

Cu alte cuvinte, protecţia prin relee este formată din ansamblul aparatelor şi dispozitivelor destinate să comande automat deconectarea instalaţiei electrice protejate în cazul apariţiei unui defect sau a unui regim anormal periculos şi/sau să semnalizeze apari¬ţia regimului respectiv.

In functie de rolul in sistemul automat,elementele acestuia se clasifica in:

a) Elemente de masura (EM)care serveste pentru controlul valorii curente a marimii reglate,transformândmarimea reglata intr-o marime de alta natura fizica,astfel incat ea sa poata fi prelucrata in procesul de comanda(este deci un traductor);

b) Elemente de prescriere(EP)serveste pentru elaborarea algoritmului de comanda a S.A.

c) Elemente de comparatie (E.C.) prevazut pentru determinarea abateri (de exemplu punte Wheatstone)

d) Elemente de amplificare (EA)care amplifica semnalul de iesire EC la valoarea necesara actionarii elementului de reglare

e) Elementul de reglare (ER) este elementul care asigura variatia fluxului de materie sau energie în obiectul reglat, în vederea modificării mărimii reglate (de exemplu un ventil de admisie a aburului);

f) elementul de execuţie (EE) serveşte pentru comanda ER (de exemplu servomotor, contactor, releu).

Interconectarea unor elemente automate reprezintă un sistem automat (SA).

Schema bloc a unui sistem automat este dată în fig.1.1, in care s-a notat. DA - dispozitivul de automatizare,

IA - instalaţia automatizată sau obiectul reglat (procesul automatizat).

Fig. 1.1 Schema bloc simplificată a unui sistem automat

Ducă modal de interacţiune între dispozitivul de automatizare şi instalaţia automatizata se deosebesc sisteme automate în circuit deschis (fig.1.2), sisteme automate în circuit închis (fig. 1.3) şi sisteme automate de control (fig.1.4).