Cuprins
- Rezumat 5
- Cap.I.Consideratii privind transportoarele cu benzi si actionarea lor 6
- 1.1.Generalitati 6
- 1.2.Consideratii privind transportoarele cu benzi si actionarea lor 7
- 1.3.Caractristicile actionarii trnsportoarelor cu banda 10
- 1.3.1.Determinarea sarcinilor motorului 12
- 1.3.2.Calculul cuplului rezistent la arborele motorului 17
- Cap.II.Automatizarea transportoarelor cu banda 20
- 2.1.Automatizarea functionarii benzilor transportoare 20
- 2.2.Reglarea automata a vitezei benzii 25
- 2.2.1.Sisteme de actionare reglabile 30
- 2.2.2.Scheme de reglare a actionarilor electrice 33
- 2.2.3.Modificarea vitezei prin schimbarea numarului de poli 35
- 2.2.4.Modificarea vitezei prin schimbarea alunecarii S 36
- Cap.III.Reglarea vitezei benzilor transportoare in functie de incarcarea specifica
- prin modificarea frecventei de alimentare a motorului asincron cu
- rotorul in scurtcircuit 39
- 3.1.Generalitati 42
- 3.2.Modificarea frecventei cu convertoare cu circuit intermediar de c.c. 42
- Cap.IV.Schema bloc de reglare a turatiei motorului asincron cu rotorul in
- scurtcircuit si functionarea ei 49 Cap.V.Considerente privind efectele armonicilor superioare si compensarea
- lor 53
- 5.1.Efectele armonicilor superioare de la iesirea invertoarelor asupra
- masinilor asincrone trifazate pe care le alimenteaza 53
- 5.2.Pierderile suplimentare in infasurarea statorica 55
- 5.3.Pierderile suplimentare in infasurarea rotorica 57
- 5.4.Pierderi suplimentare in fier 58
- 5.5.Armonicile superioare al cuplului motor 59
- 5.6.Compensarea si filtrarea armonicilor in cazul redresoarelor comandate 66
- Cap.VI.Considerente tehnico-economice 70
- Cap.VII.Concluzii si propuneri 79
- Bibliografie 80
Extras din licență
REZUMAT
Această lucrare prezintă câteva generalităţi privind sistemele de acţionari electrice, noţiuni legate de utilizarea maşinilor de curent continuu a transportoarelor alimentate de convertoare statice de putere.
Primul capitol face referire la generalităţi consideraţii caracteristicii a transportoarelor cu banda şi diferite calcule ale acestora
În al doilea capitol este prezentat reglarea automată câteva scheme şi tipuri de reglare şi modificarea vitezei în funcţie de câteva metode.
În capitolul trei este prezentată reglarea vitezei în funcţie de materialul transportat şi modificarea frecvenţei acestora.
Capitolul patru prezintă schema bloc şi funcţionarea acesteia.
Capitolul cinci prezintă efectele armonicilor şi pierderile suplimentare precum şi filtrarea armonicilor în cazul redresoarelor.
Ultimele capitole se referă la considerente tehnice concluzii şi propuneri.
SUMMARY
This document presents the general features of electric actuating systems, concepts related to the handling of direct current devices of conveyors supplied by static power converters.
The first chapter describes the general features and characteristics of belt conveyers and various related calculations.
The second chapter describes the automation, shows a few diagrams and types of adjustment and modification of speed using various methods.
Chapter three is about the adjusting of speed depending on the transported material and their frequency modification.
Chapter four presents a flow chart and its operation.
Chapter five shows the effects of harmonics and additional losses as well as the harmonic filtering of rectifiers.
The last chapters comprise technical considerations, conclusions and suggestions.
I.CONSIDERATII PRIVIND TRANSPORTOARELE CU BENZI SI ACTIONAREA LOR
I.1. Generalitati
Benzile transportoare au o largă utilizare în întreprinderi de toate tipurile, de exemplu: şantiere de construcţii, în fabrici de ciment şi beton, în depozite de materiale inerte, precum şi în silozuri, în secţiile de materiale refractare sau de turnătorie, în gospodăria de cărbune din centralele electrice etc.
Această utilizare largă a benzilor transportoare aduc după sine probleme privind proiectarea unor transportoare care să satisfacă toate cerinţele tehnice şi economice. Exploatarea în diferite condiţii de lucru impune o varietate mare de tipuri de benzi transportoare şi de acţionari.
Sunt cele mai utilizate echipamente pentru transportul în flux continuu a materialului în vrac. Transportoarele cu bandă pe role sunt folosite în diverse ramuri ale industriei, cum ar fi industria minieră, siderurgică, a materialelor de construcţii, etc. Acest tip de transportor se foloseşte în industriile în care este necesar asigurarea unui flux continuu de material.
În industria minieră şi de preparare, benzile transportoare s-au impus ca o necesitate stringentă. Astfel în industria minieră numărul transportoarelor în raport cu toate mecanismele este de 60 %.
Debitul transportoarelor din aceste întreprinderi este mare, ajungând la sute de tone pe oră. În secţiile de preparare a cărbunelui de la o uzină coxo_chimică se transportă pe o singură bandă o cantitate de material până la 700t/h sau, astfel exprimat 1 vagon/minut; sistemul de transport în flux continuu din uzinele de înnobilare mai transportă câte 5000t/h.
Varietatea mare a materialelor transportate duce după sine la o varietate a tipurilor de benzi transportoare. Benzile din întreprinderile cu debit mic au de obicei o lungime redusă şi numărul lor în sistemul de transportoare în flux continuu este redus. Pentru cariere, mine de cărbuni sau de minereuri se folosesc în principal benzi lungi, grele şi foarte grele; pentru uzinele de înnobilare şi aglomerare se utilizează o varietate mare de benzi atât ca lungime cât şi ca debit.
Toate instalaţiile din sistemele de transport în flux continuu al materialelor pulverulente şi mărunte constau de regulă la silozuri şi dintr-un lanţ de mecanisme ce funcţionează succesiv din punct de vedere tehnologic. Instalaţia poate consta din mai multe lanţuri amplasate atât în serie cât şi în paralel.
Toate instalaţiile din sistemele de transport în flux continuu al materialelor pulverulente şi mărunte constau de regulă din silozuri şi dintr-un lanţ de mecanisme ce funcţionează succesiv din punct de vedere tehnologic. Instalaţia poate consta din mai multe lanţuri amplasate atât în serie cât şi în paralel.
În limitele unui lanţ de asemenea mecanisme, funcţionarea acestora trebuie să fie coordonată, deoarece oprirea oricărui mecanism poate duce la perturbarea funcţionării întregului lanţ cu materiale.De exemplu, în cadrul opririi unei părţi din mecanismele dintre secţiile de preparare a cărbunelui de la o uzină coxo-chimica, se îngrămădeşte circa un vagon de material pulverulent blocat/minut. Curăţirea manuală a unei asemenea îngrămădiri necesită un timp îndelungat, iar oprirea unui singur mecanism provoacă oprirea de durată a producţiei.
Între diversele instalaţii din sistemul de transport în flux continuu a materialelor pulverulente şi mărunte există o oarecare diferenţă pentru diferite ramuri industriale. În primul rând ele diferă prin cantitatea de material transportat, apoi o altă circumstanţă care trebuie avută în vedere constă în caracterul sarcinii transportate, de exemplu, în industria alimentară, în întreprinderile comerţului, în silozuri, în depozite de materiale finite sau în alte întreprinderi de acest gen, se transportă de obicei piese în greutăţi mari pe unitate, atât ambalate cât şi neambalate; în secţiile de turnătorie sau de preparare a cărbunelui cum şi în uzinele de aglomerare sau înnobilare, în mine şi alte întreprinderi, se transportă materiale pulverulente şi mărunte. Ele pot să aibă o granulaţie foarte variată, începând de la bucăţi mari până la nisip mărunt, pietriş, ciment, pământ de turnătorie; se pot transporta cărbuni, diferite minereuri de fier sau magneziu, materiale chimice şi abrazive etc.
Trebuie avut, de asemenea în vedere, deosebire din punctul de vedere a criteriului teritorial, adică clasificarea producţiei în funcţie de amplasarea mecanismelor de transport şi tehnologiei în interiorul fabricii respective.De exemplu, secţiile de preparare a cărbunelui din turnătorii şi secţiile uzinelor de pregătire a amestecului sun amplasate direct lângă locurile de turnare sau în apropierea lor, pregătirea materialului, adică procesul tehnologic de preparare a pământului sau al amestecului se face pe o suprafaţă limitată a unei singure secţii în care este concentrat tot utilajul tehnologic.În secţiile de preparare a cărbunelui din uzinele coxo-chimice, sistemul de linii transportoare cu benzii ocupă un teritoriu mare al întreprinderii. Locurile de depozitare a materialelor (magaziile) sunt situate la distanţe mării de locurile de pregătire şi folosire a acestora. Greutăţile sunt amplasate în interiorul întreprinderii în diferite direcţii. Mecanismele tehnologice sunt situate în diverse secţii de-a lungul traseului de urmărit şi prelucrare a materialului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Generalitati privind Sistemele de Actionari Electrice.docx