Cuprins
- INTRODUCERE 4
- 1 SURSE REGENERABILE DE ENERGIE ŞI ROLUL LOR ÎN COMPLEXUL
- ENERGETIC AL REPUBLICII MOLDOVA
- 1.1 Starea şi problemele complexului energetic al Republicii Moldova 6
- 1.1.1 Structura consumului de energie în Republica Moldova 6
- 1.1.2 Problemele complexului energetic 7
- 1.1.3 Rolul SRE în soluţionarea problemelor de bază ale complexului energetic 8
- 1.2 Perspectivele utilizării biomasei şi a energiei solare în Moldova 10
- 1.2.1 Biomasa ca sursă de energie în Republica Moldova 10
- 1.2.2 Utilizarea paielor în sectorul energetic 12
- 1.2.3 Valorificarea energiei solare pe teritoriul Republicii Moldova 13
- 1.2.4 Sarcinile propuse pentru soluţionare. Actualitatea temei tezei de licenţă 15
- 2 SARCINILE TERMICE PENTRU ÎNCĂLZIREA EDIFICIILOR ŞI
- ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ MENAJERĂ A GRĂDINIŢEI
- 16
- 2.1 Calculul consumatorilor de căldură pentru încălzirea edificiilor 16
- 2.1.1 Descrierea consumatorilor de căldură din satul Teliţa 16
- 2.1.2 Generalităţi privind calculul consumului de căldură a unui edificiu 17
- 2.1.3 Determinarea coeficienţilor transferului de căldură necesari pentru calculul
- sarcinii termice a edificiilor
- 19
- 2.1.4 Consumul de căldură pentru încălzirea edificiilor administrative 23
- 2.2 Elaborarea sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră a grădiniţei
- satului Teliţa
- 24
- 2.2.1 Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere la grădiniţă 24
- 2.2.2 Dimensionarea sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră a grădiniţei 25
- 2.2.3 Selectarea instalaţiilor pentru prepararea apei calde menajere 29
- 2.3 Sistemul de automatizare a instalaţiilor de preparare a apei calde menajere
- a grădiniţei
- 30
- 2.3.1 Schema funcţională a sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră 30
- 2.3.2 Regimuri optime de funcţionare şi siguranţă 32
- 2.3.3 Schema de structură a sistemului de automatizare a colectoarelor solare 33
- 3 PROIECTAREA CENTRALEI TERMICE DIN SATUL TELIŢA 35
- 3.1 Sursa de încălzire şi reţelele de distribuţie a energiei termice 35
- 3.1.1 Alegerea cazanului pentru încălzirea edificiilor administrative 35
- 3.1.2 Dimensionarea reţelei termice 37
- 3.1.3 Graficul piezometric al reţelei termice din Teliţa 43
- 3.2 Sistemul de alimentare cu energie electrică a surselor de căldură 45
- 3.2.1 Caracteristica receptoarelor electrice 45
- 3.2.2 Calculul sarcinilor electrice a centralei termice 46
- 3.2.3 Construcţia schemelor de alimentare cu energie electrică 49
- 3.2.4 Alegerea întrerupătoarelor automate 51
- 3.2.5 Alegerea secţiunii cablurilor şi a dulapurilor de putere 52
Extras din licență
1.1 Starea sectorului energetic al Republicii Moldova
1.1.1 Consumul de energie si resursele energetice in Republica Moldova
Energia este factorul dominant ce determină bunăstarea ţării şi a omului, ce influenţează asupra nivelului de dezvoltare a tuturor segmentelor de activitate ale societăţii. Energia este forţa motrică în avansarea ţării şi a dezvoltării ei economice pe termen lung. În atingerea unei dezvoltări economice continue şi durabile este necesar ca sursele de energie să fie adecvate şi sigure, la preţ rezonabil şi să asigure economiei şi ţării competitivitate. Sectorul energetic este o ramură de bază a economiei naţionale, care, în mare măsură, determină succesul realizării Programelor de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi stabilitatea în societate, având drept sarcină asigurarea cu energie a tuturor consumatorilor din ţară.
Potrivit datelor Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în prezent balanţa energetică a ţării este asigurată din contul gazelor naturale (44 la sută), motorinei (17 la sută), energiei electrice (11 la sută), benzinei (10 la sută), cărbunelui (7 la sută), lemnelor şi gazului lichefiat (câte 3 la sută), păcurei (1 la sută), altor surse (4 la sută).
De menţionat, că cota surselor energetice locale s-a redus de la 4,56 la sută în anul 2008 până la 4,49 la sută în 2010, chiar dacă situaţia trebuie să fie diametral opusă. În conformitate cu Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 şi Legea Energiei Regenerabile din 12.07.2007, până în anul 2010 cuantumul de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale trebuie să constituie 6 la sută, până în anul 2020 – 20 la sută. Astfel, energia biomasei va trebui să constituie 70 la sută, energia hidraulică – 14 la sută, energia termică solară – 10 la sută, energia eoliană – 1,5 la sută, energia fotoelectrică solară – 0,1 la sută, altele – 4,4 la sută. Potrivit calculelor savanţilor , în prezent din volumul total de masă verde obţinută pe câmpurile ţării în diverse scopuri se utilizează doar 11 la sută, iar restul în volum de 1250 mii de tone se aruncă ca deşeu.
Laboratorul facultăţii de Inginerie Agrară şi Transport Auto, a creat cu susţinerea colegilor din Cehia, nu doar utilaj pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice, ci şi cazane pentru arderea acestora.Astfel, brichetele şi peleţii obţinuţi cu ajutorul acestui utilaj au o capacitate calorică cu 38-60 la sută mai mare comparativ cu lemnul. De asemenea, produsele de ardere sunt mai uşor de reciclat din cauza dimensiunilor mici, iar producţia este ecologic pură şi nu conţine chimicale.
De menţionat, că 10 kg de brichete permit economisirea a 5,5 litri de benzină, iar o tonă economiseşte 5 m3 de lemn. Reieşind din preţul de 3-4 mii de lei (fără prelucrare), utilizarea brichetelor va economisi 1000-1500 lei.
1.1.2. Problemele complexului energetic
Misiunea complexului energetic constă în asigurarea cu resurse energetice primare, energie electrică şi termică a tuturor consumatorilor din ţară [3]. Complexul energetic se confruntă cu multiple probleme, de exemplu, condiţionate de cota redusă a resurselor energetice primare locale în balanţa energetică a ţării, cota ridicată a importurilor de resurse energetice şi energie electrică, care condiţionează o dependenţă puternică de fluctuaţiile preţurilor la resursele energetice de pe piaţa internaţională.
O altă problemă, ce agravează situaţia în energetică, o constituie îmbătrânirea utilajului şi utilizarea tehnologiilor învechite. Ca consecinţă, avem un grad avansat al îmbătrânirii componentelor complexului energetic, ce se estimează la cca. 60-70%, iar eficienţa energetică în comparaţie cu ţările avansate este de cca. 2,5-3 ori mai redusă. Sporirea eficienţei energetice este o problemă fundamentală pentru ţară, economie, inclusiv şi pentru complexul energetic.
Distribuirea inechitabilă a valorii adăugate create pe întreg lanţul de furnizare-producere a energiei electrice cât şi termice: resurse energetice - producere - transport – distribuţie, prezintă o barieră în soluţionarea problemei de sporire a eficienţei energetice şi dezvoltării sectorului în ansamblu. Echilibrarea intereselor producătorilor, distribuitorilor şi a consumatorilor finali este o condiţie esenţială pentru asigurarea dezvoltării durabile a economiei, sporirii eficienţei de funcţionare a complexului energetic şi crearea condiţiilor tarifare echitabile consumatorilor.
Abordarea complexă ştiinţifică a problemelor energeticii la integru şi în parte pentru sectoarele ramurii (sectorul electroenergetic, termoenergetic, gaze naturale, combustibili lichizi, surse regenerabile de energie, cadrului juridic şi instituţional, colaborarea internaţională) este o necesitate vitală întru identificarea soluţiilor rezonabile, competitive din punct de vedere economic cu scopul sporirii eficienţei energetice şi a implementării standardelor internaţionale în sector.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Surse Regenerabile de Energie si Rolul Lor in Complexul Energetic al Republicii Moldova.docx