Antitusive și expectorante

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Farmacie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 15166
Mărime: 795.00KB (arhivat)
Publicat de: Albert T.
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. CAP.1. Anatomia și fiziologia aparatului respirator pag.6
  2. CAP.2. Tusea .pag.8
  3. 2.1. Definiție și generalități .pag.8
  4. 2.2. Mecanismul tusei .pag.9
  5. 2.3. Forme ale tusei .pag.11
  6. 2.4. Etiologie ...pag.17
  7. 2.5. Prevenire și tratament ..pag.18
  8. CAP.3. Antitusive și expectorante ...pag.20
  9. 3.1. Antitusive pag.20
  10. 3.1.1. Antitusive centrale opioide ...pag.22
  11. 3.1.1.1. Codeina ..pag.22
  12. 3.1.1.2. Dextrometorfan ..pag.24
  13. 3.1.1.3. Morfina ...pag.27
  14. 3.1.2. Antitusive centrale neopioide ...pag.28
  15. 3.1.2.1. Butamirat pag.28
  16. 3.1.2.2. Clofedanol ..pag.29
  17. 3.1.2.3. Glaucina .pag.30
  18. 3.1.2.4. Noscapina ...pag.31
  19. 3.1.2.5. Oxeladina ...pag.31
  20. 3.2. Expectorante pag.32
  21. 3.2.1. Expectorante secretostimulante pag.33
  22. 3.2.1.1. Benzoat de sodium pag.33
  23. 3.2.1.2. Guaifenazina .pag.34
  24. 3.2.1.3. Ioduri (de Na și K ) ...pag.35
  25. 3.2.1.4. Sărurile de amoniu pag.36
  26. 3.2.2. Expectorante secretolitice .pag.37
  27. 3.2.2.1. Mucolitice ..pag.37
  28. 3.2.2.1.1. Acetilcisteina ..pag.37
  29. 3.2.2.1.2. Ambroxol pag.42
  30. 3.2.2.1.3. Bromhexim .pag.46
  31. 3.2.2.1.4. Carbocisteină ..pag.48
  32. 3.2.2.1.5. Erdosteină ...pag.51
  33. 3.2.2.2. Enzime proteolitice pag.53
  34. 3.2.2.2.1. Chimiotripsina pag.54
  35. 3.2.2.2.2. Tripsina ...pag.54
  36. 3.2.2.3. Agenții tensioactivi pag.54
  37. CAP.4. Fitoterapia tusei ...pag.55
  38. 4.1. Medicamente antitusive ..pag.57
  39. 4.2. Medicamente expectorante .pag.61
  40. Concluzii pag.70
  41. Bibliografia pag.71

Extras din licență

CAPITOLUL 1

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator (fig. 1.) este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism și mediul extern. Aparatul respirator este alcatuit din căi respiratorii ( organe care au rol în vehicularea aerului) și plămani, organe la nivelul cărora are loc schimbul de gaze.

Cavitatea nazală și faringele formează căile respiratorii superioare, iar laringele traheea și bronhiile sunt căile respiratorii inferioare. Plămanii reprezintă principalele organe ale aparatului respirator. Sunt în număr de doi, plasați fiecare pe câte o parte a toracelui și separați prin inimă și alte organe ale mediastinului. Textura plămânilor este ușoară, poroasă, spongioasă. Plămânul plutește în apă. Cand este manipulat la degete se simt crepitații datorită prezenței aerului în alveole.

De obicei este foarte elastic, de aici apare starea de retracție a acestor organe atunci cand sunt îndepărtate din cavitatea toracică închisă. La naștere plămânii au o culoare alb-roz, la adult culoarea lor este mai închisă, cu numeroase pete gri. Pe măsură ce persoana înaintează în vârstă, aceste pete devin negre.

Culoarea închisă se datorează unor granule de carbon care se depozitează în țesutul alveolar, la suprafața organului. Această cantitate crește odată cu înaintarea în varstă și este mai abundentă la bărbați decat la femei. Marginea posterioară a plămânilor este mai închisă la culoare decat marginea anterioară.

La copii este mai dezvoltat lobul inferior, iar diametrul transversal este cel mai mare, spre deosebire de adult la care diametrul vertical este predominant. Plămânul drept cântărește aproximativ 625 g, iar cel stâng 567 g, dar există mari variații de greutate, care se datorează cantității de sânge sau lichid seros pe care îl conțin.

Plămanii sunt formați din:

a) membrană externă seroasă,

b) un țesut areolar subseros,

c) substanța pulmonară sau parenchim.

Membrana seroasă - pleura pulmonară - este subțire, transparentă și îmbracă organul pană la rădăcină.

Țesutul areolar subseros conține o proporție importantă de fibre elastice care se găsesc pe întreaga suprafață a plămânului, pătrunzând și între lobi.

Parenchimul este compus din lobuli secundari care sunt în legătură stransă între ei prin țesutul areolar interlobular, aceștia sunt distincși unul de altul.

Bronhiile interpulmonare se divid și subdivid în întregul organ, cea mai mică subdiviziune fiind bronhiola lobulară. Aceasta diferă de bronhiile mai mari, prin faptul că nu au cartilaj și celulele epiteliului ciliat sunt de formă cubică.

Alveolele sunt acoperite de un strat delicat de epiteliu scuamos simplu, celulele sunt unite între ele de o substanță numită cement.

Artera pulmonară transportă sângele fără oxigen pană la plămâni, se divide în mai multe ramuri care însoțesc fiecare ramificație bronșică și care se termină într-o rețea densă de capilare în peretele alveolar.

Venele pulmonare își au originea în capilarele pulmonare, se unesc apoi în ramuri mai mari care străbat parenchimul pulmonar, independent de arterele pulmonare și bronhii. Vena bronșică se formează la rădăcina plămânului, primind venele superficiale și profunde corespunzătoare bronhiilor și arterelor bronșice. Aceasta nu primește tot sângele distribuit de arteră, o parte din el trecând în venele pulmonare. Plămânii prezintă baza ușor concavă așezată pe diafragmă, la dreapta este în raport cu lobul drept al ficatului.

Bibliografie

1. AN. Cristea, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală, București, 2005.

2. AN. Cristea, Farmacologie Generală, Editura didactica și pedagogică RA, București, 2009.

3. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie, Editura Medicală, București, 2002.

4. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală, București, 2008.

5. Corneliu Borundel, Medicină internă pentru cadre medii, Editura IV, București, 2009.

6. Cornel Chiriță, Agendă Medicală, Editura Medicală, București, 2017.

7. D. Dobrescu, Memomed 2009, Editura II, București, 2009.

8. DG. Ionescu, Jaba IM., Mungiu OC., Compediu de Farmacologie, Editura Dan, Iași, 2003.

9. Farmacopeea Română, Ediția X, Editura Medicală, București, 2000.

10. I. Fulga, Farmacologie, Editura Medicală, București, 2016.

11. M. Schorderet, Pharmacologie, Editions Slatkine, Geneve, 1989.

12. Memomed, Editura Universitară, București, 2012.

13. Memomed, Editura Universitară, București, 2007.

14. N.E.Cristea, Farmacologie, Editura Medicală, București, 2006.

15. V. Stroiescu, Bazele Farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală, București, 1997.

16. Victor Stănescu, Tehnică Farmaceutică, Editura Medicală, București, 1983.

17. W.W.W. sfatulmedicului, Antitusive și expectorante.

Preview document

Antitusive și expectorante - Pagina 1
Antitusive și expectorante - Pagina 2
Antitusive și expectorante - Pagina 3
Antitusive și expectorante - Pagina 4
Antitusive și expectorante - Pagina 5
Antitusive și expectorante - Pagina 6
Antitusive și expectorante - Pagina 7
Antitusive și expectorante - Pagina 8
Antitusive și expectorante - Pagina 9
Antitusive și expectorante - Pagina 10
Antitusive și expectorante - Pagina 11
Antitusive și expectorante - Pagina 12
Antitusive și expectorante - Pagina 13
Antitusive și expectorante - Pagina 14
Antitusive și expectorante - Pagina 15
Antitusive și expectorante - Pagina 16
Antitusive și expectorante - Pagina 17
Antitusive și expectorante - Pagina 18
Antitusive și expectorante - Pagina 19
Antitusive și expectorante - Pagina 20
Antitusive și expectorante - Pagina 21
Antitusive și expectorante - Pagina 22
Antitusive și expectorante - Pagina 23
Antitusive și expectorante - Pagina 24
Antitusive și expectorante - Pagina 25
Antitusive și expectorante - Pagina 26
Antitusive și expectorante - Pagina 27
Antitusive și expectorante - Pagina 28
Antitusive și expectorante - Pagina 29
Antitusive și expectorante - Pagina 30
Antitusive și expectorante - Pagina 31
Antitusive și expectorante - Pagina 32
Antitusive și expectorante - Pagina 33
Antitusive și expectorante - Pagina 34
Antitusive și expectorante - Pagina 35
Antitusive și expectorante - Pagina 36
Antitusive și expectorante - Pagina 37
Antitusive și expectorante - Pagina 38
Antitusive și expectorante - Pagina 39
Antitusive și expectorante - Pagina 40
Antitusive și expectorante - Pagina 41
Antitusive și expectorante - Pagina 42
Antitusive și expectorante - Pagina 43
Antitusive și expectorante - Pagina 44
Antitusive și expectorante - Pagina 45
Antitusive și expectorante - Pagina 46
Antitusive și expectorante - Pagina 47
Antitusive și expectorante - Pagina 48
Antitusive și expectorante - Pagina 49
Antitusive și expectorante - Pagina 50
Antitusive și expectorante - Pagina 51
Antitusive și expectorante - Pagina 52
Antitusive și expectorante - Pagina 53
Antitusive și expectorante - Pagina 54
Antitusive și expectorante - Pagina 55
Antitusive și expectorante - Pagina 56
Antitusive și expectorante - Pagina 57
Antitusive și expectorante - Pagina 58
Antitusive și expectorante - Pagina 59
Antitusive și expectorante - Pagina 60
Antitusive și expectorante - Pagina 61
Antitusive și expectorante - Pagina 62
Antitusive și expectorante - Pagina 63
Antitusive și expectorante - Pagina 64
Antitusive și expectorante - Pagina 65
Antitusive și expectorante - Pagina 66
Antitusive și expectorante - Pagina 67
Antitusive și expectorante - Pagina 68
Antitusive și expectorante - Pagina 69
Antitusive și expectorante - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Antitusive si expectorante.docx

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea Pacientului cu Afecțiuni ale Inflamațiilor și Infecțiilor Ochiului

ARGUMENT Îngrijirea sănătăţii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu îmbogăţită cu experienţa generaţiilor anterioare în acest domeniu,...

Farmacotoxicologia benzodiazepinelor

ARGUMENT Lucrarea de față rezumă și arată modul in care sunt prezentate benzodiazepinele, structura și derivații acestora, cum acționează acestea...

Alcaloizii Vinca

Informatii generale. Alcaloizii Vinca sunt un grup de substante narcotice ce sunt produse de planta Brebenoc - Catharanthus roseus (de asemeni...

Semânța ca sursă de medicament - semințele de muștar

Muştarul, unul din cele mai vechi condimente, a fost iniţial cultivat în China, după care, din secolul XIII, începe să cucerească Europa. În...

Botanică sem1 anul1

Botanica e stiinta biologica care studiaza plantele, avand drept scop cunoasterea tuturor insusirilor si manifestarilor de viata ale acestora....

Hepatitele Medicamentoase

Medicamentele reprezinta o cauza frecventa a hepatitei acute, mai ales la subiectii in varsta de peste 50 de ani. Ele pot fi toxice in mod direct...

Te-ar putea interesa și

Rolul Asistentei Medicale în Îngrijirea Pacienților cu Pneumonii Comunitare

I. PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I INTRODUCERE Pneumoniile - Problemă majoră de sănătate publică Datele publicate în ultimii 25 de ani demonstrează...

Dispneea

Prin intermediul acestei lucrări am încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl are nursa în apărarea şi menţinerea sănătăţii utilizând toate...

Rolul asistentului medical de radiologie

ARGUMENT MEMORIU EXPLICATIV Lucrarea abordează rolul asistentului medical de radiologie canalizând cercetarea asupra pneumoniilor . Lucrarea se...

Analiza financiară - SC Biofarm SA

Cap.1. Caracterizarea mediului de afaceri in care evolueaza societatea noastra Societatea comerciala BIOFARM S.A. este producatoare de medicamente...

Fitoterapia afecțiunilor respiratorii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE EXPECTORANTĂ I. Date farmacodinamice Expectorantele reprezintă un grup de substanţe naturale, semisintetice sau...

Bronșită acută

Bronsita acuta Definitie: una din cele mai frecvente afectiuni inflamatorii pulmonare ,bronsita acuta este caracterizata de inflamatiea acuta a...

Heterozide Cardiotonice

Heterozidele sau glicozidele cardiotonice reprezinta un grup de substante de natura vegetala folosite in tratamentul insuficientei cardiace...

Formele Medicamentoase Lichide

7.1. CLASIFICARE, NOIUNI GENERALE Formele medicamentoase lichide sunt formate dintr-un mediu de dispersie (vehicul lichid), in care se g.sesc...

Ai nevoie de altceva?