Medicația hepato-biliară

Licență
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Farmacie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 12596
Mărime: 1.70MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Farcașiu Marta

Cuprins

ARGUMENT 3

CAPITOLUL I: ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI ȘI 4

A CĂILOR BILIARE 4

1.1. Noțiuni privind aparatul digestiv 4

1.2. Anatomia ficatului 6

1.3 Funcțiile ficatului 7

1.4 Căile biliare extrahepatice 8

1.5 Bila și rolul ei în organism 10

CAPITOLUL II: AFECȚIUNI ALE APARATULUI HEPATO - BILIAR 13

2.1 Hepatita 13

2.2 Litiază biliară 17

2.3 Angiocolita 21

2.4 Dischinezia biliară 23

2.5. Colecistita 24

CAPITOLUL III: MEDICAȚIA APARATULUI HEPATO-BILIAR 27

3.1 Medicamente coleretice 27

3.1.1. Coleretice de origine animală 28

3.1.2. Coleretice de sinteză 30

3.1.3 Coleretice de origine vegetală 30

3.2 Medicamente colecistokinetice 33

3.4 Plante medicinale hepatoprotectoare 38

CONCLUZII 42

BIBLIOGRAFIE 43

ANEXE 45

Extras din document

ARGUMENT

MOTTO:

”Sănatatea reprezintă comoara cea mai de preț și cea mai ușor de pierdut.

Totuși cea mai prost pazită”

R.Augier

Fiecare om trebuie să participe, permanent și în cunoștință de cauză, la îngrijirea bunului său cel mai de preț - sănătatea.

Am ales ca temă a lucrării: “Medicația hepato-biliară”, ca urmare a stilulului de viața nesănătos la care trebuie să facem fața în contemporaneitate.

Stilul de viața și-a pus amprenta și în modul în care ne hrănim. Semipreparatele, fast-food-urile, grăsimile, alimentele care la prima vedere ne ajută să trecem rapid peste mesele importante, dar și poluarea mediului înconjurător în care trăim, ne încarcă organismul cu toxine, determinându-ne la un moment dat să apelăm din ce în ce mai des la medicamente a căror utilizare abuzivă se resfrange asupra ficatului nostru. Din cauza modului de nutriție, a conservanților, stabilizatorilor, coloranților alimentari și a E-urilor în general, ficatul este agresat din ce în ce mai mult, acesta fiind că un filtru pentru organismul uman.Astfel, afecțiunile hepato-biliare au devenit comune.

Lucrarea de licență este structurată în trei părți distincte:

Primul capitol al lucrării transpune aspecte privind Anatomia și fiziologia ficatului și a căilor biliare, prin noțiuni privind aparatul digestiv, prezentarea anatomiei ficatului, a funcțiilor ficatului, a căilor biliare extrahepatice, a bilei și a rolulului ei în organism.

Capitolul II vizează afecțiunile aparatului hepato - biliar: hepatita, litiaza biliară, angiocolita, dischinezia biliară, colecistita.

Iar, cel de-al treilea capitol, este rezervat medicației aparatului hepato-biliar: medicamente coleretice, medicamente colecistokinetice, plante medicinale hepatoprotectoare.

Lucrarea mai cuprinde de asemenea concluzii și referințe bibliografice.

CAPITOLUL I: ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI ȘI

A CĂILOR BILIARE

1.1. Noțiuni privind aparatul digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din totalitatea organelor care au că funcții de o importanță deosebită - digestia și absorbția principiilor alimentare și concomitent eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate.

Organele aparatului digestiv compun un tub de calibru diferit în variile sale segmente, formând tubul digestiv, respectiv canalul alimentar și glandele anexe formate din glandele salivare, ficatul și pancreasul.

Tubul digestiv are o structură unitară, fiind compus pe toată întinderea sa din patru tunici:

- mucoasa,

- submucoasa,

- musculara

- adventice

Aparatul digestiv se împarte în două segmente :

a) Cefalic, compus din cavitatea bucală cu glandele anexe și faringele. În această parte alimentele sunt prinse de buze, dinți și limba, sunt triturate, lubrifiate de salivă și transportate în segmentele inferioare prin deglutitie. Organele olfactive și gustative reglează compoziția chimică a alimentelor.

b) Truncal, include zona de la originea esofagului până la anus:

- esofag,

- stomac,

- intestin subțire,

- intestin gros.

- Cavitatea bucală, despărțită de fosele nazale prin bolta palatină. Comunică anterior cu exteriorul prin orificiul bucal și posterior cu faringele. În cavitatea bucală sunt limba și dinții. Limba - un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă, cu roluri importante în procesele de masticație și deglutiție, în vorbire, în perceperea gustului alimentelor, cu sensibilitate la tact, presiune, cald, rece și durere. Dinții - formațiuni osoase dure, inplantate în alveolele dentare, adaptate pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor; totodată, au rol în vorbire, în pronunțarea unor consoane. La dentiția provizorie formula dentara este: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2; la cea definitivă este: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2, molari 3/3.

Bibliografie

1. Arta - Medica : Revistă medicală științifico-practică, Nr. 1 (52), 2014

2. Buiuc D., 1992, Microbiologie medicală, Editura Didactică și Pedagogică. București

3. Cernescu C., Actualități în tratamentul hepatitelor virale Bși C, Editura Medicală, București 2014

4. Chiriac M., Zamfir M., Antohi Șt. D., Anatomia trunchiului, vol. ÎI, Iași, Litografia UMF, Iași, 1991

5. Conf. Univ. Dr. Dan Ulmeanu , Tratat de patologie chirugicală, Capitol Anatomia și fiziologia căilor biliare extrahepatice, Editura Medicală, sub redacția N. Angelescu, 2001

6. Conf. Univ. Dr. Dan Ulmeanu , Tratat de patologie chirugicală, Capitol Anatomia și fiziologia căilor biliare extrahepatice, Editura Medicală, sub redacția N. Angelescu, 2001

7. Constantinescu D.G., Ovidiu Bujor, Plante medicinale, Edit. Medicinală, București

8. D. Dumitrașcu, Monica Acalovschi, M. Grigorescu, Litiază Biliară, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1989

9. DINU V., TRUȚIA E., ș.a., Biochimie medicală, Editura Medicală, București, 1998;

10. LEHNINGER A. L., Biochimie Vol. I, Editura Tehnică, București, 1987; 5. LEHNINGER A. L., Biochimie Vol. ÎI, Ed. Tehnică, București, 1992;

11. Farmacopeea Română, Ediția a-X-a, Editura Medicală, Bucutești, 1993

12. Ileana-Cornelia Chiriță, Vasile Missir și colaboratorii, Chimie farmaceutică, vol. ÎI, Ediția Tehnoplast Company, București,2008;

13. Leucuta S, Introducere în Biofarmacie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975 2. Leucuta S.: Biofarmacie și farmacocinetică. Editura Dacia Cluj-Napoca, 2002

14. Nicolae Angelescu, Tratat de patologie chirurgicală,Editura Medicală București, p. 1947

15. Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman

16. Ovidiu Bojor, Fitoterapia în folosul tuturor, Editura Medicală București

17. Păunescu-Podeanu A. , Baze clinice pentru practică medicală, vol.I-IV, Ed.Medicală, București, 1981-1987;

18. SEGAL R., Principiile nutriției, Ed. Academică, Galați, 2002

19. Valentin Stroescu, Farmacologie, Ed. A IX-a Edititura ALL, București, 2007, p. 231-247

20. Victor Papilian, Anatomia omului, Vol. I, ÎI, Ed. XI, Ed. BIC ALL, 2003

21. Victor Zotta, Chimie farmaceutică, Editura Medicală, București, 1985;

22. Voiculescu B., Iliescu C.A., Anatomia ficatului, Ed. Universitară „Carol Davilla”, 2004

Webografie

1. www.romedic.ro

2. www.corpul-uman.com

Preview document

Medicația hepato-biliară - Pagina 1
Medicația hepato-biliară - Pagina 2
Medicația hepato-biliară - Pagina 3
Medicația hepato-biliară - Pagina 4
Medicația hepato-biliară - Pagina 5
Medicația hepato-biliară - Pagina 6
Medicația hepato-biliară - Pagina 7
Medicația hepato-biliară - Pagina 8
Medicația hepato-biliară - Pagina 9
Medicația hepato-biliară - Pagina 10
Medicația hepato-biliară - Pagina 11
Medicația hepato-biliară - Pagina 12
Medicația hepato-biliară - Pagina 13
Medicația hepato-biliară - Pagina 14
Medicația hepato-biliară - Pagina 15
Medicația hepato-biliară - Pagina 16
Medicația hepato-biliară - Pagina 17
Medicația hepato-biliară - Pagina 18
Medicația hepato-biliară - Pagina 19
Medicația hepato-biliară - Pagina 20
Medicația hepato-biliară - Pagina 21
Medicația hepato-biliară - Pagina 22
Medicația hepato-biliară - Pagina 23
Medicația hepato-biliară - Pagina 24
Medicația hepato-biliară - Pagina 25
Medicația hepato-biliară - Pagina 26
Medicația hepato-biliară - Pagina 27
Medicația hepato-biliară - Pagina 28
Medicația hepato-biliară - Pagina 29
Medicația hepato-biliară - Pagina 30
Medicația hepato-biliară - Pagina 31
Medicația hepato-biliară - Pagina 32
Medicația hepato-biliară - Pagina 33
Medicația hepato-biliară - Pagina 34
Medicația hepato-biliară - Pagina 35
Medicația hepato-biliară - Pagina 36
Medicația hepato-biliară - Pagina 37
Medicația hepato-biliară - Pagina 38
Medicația hepato-biliară - Pagina 39
Medicația hepato-biliară - Pagina 40
Medicația hepato-biliară - Pagina 41
Medicația hepato-biliară - Pagina 42
Medicația hepato-biliară - Pagina 43
Medicația hepato-biliară - Pagina 44
Medicația hepato-biliară - Pagina 45
Medicația hepato-biliară - Pagina 46
Medicația hepato-biliară - Pagina 47
Medicația hepato-biliară - Pagina 48
Medicația hepato-biliară - Pagina 49
Medicația hepato-biliară - Pagina 50
Medicația hepato-biliară - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Medicatia hepato-biliara.docx

Alții au mai descărcat și

Fitoterapia Constipației Acute și Cronice

Capitolul I I.1. Constipaţia acută şi cronică Constipaţia este provocată de un tranzit încetinit al bolului fecal prin colon asociat cu...

Medicația Antianemică

Medicaţia antianemică Se foloseşte în tratamentul anemiilor carenţiale.Această grupă cuprinde fierul,care corectează anemiile feriprive, vitamina...

Alcaloizii Vinca

Informatii generale. Alcaloizii Vinca sunt un grup de substante narcotice ce sunt produse de planta Brebenoc - Catharanthus roseus (de asemeni...

Tratamentul Local al Acneei

Generalitati Acneea este o afectiune cutanata frecventa, manifestata prin aparitia pe fata si in partea superioara a toracelui a numeroase pustule...

Preparate Locale Fotoprotectoare

Generalitati Protectia solara nu trebuie tratata cu ignoranta, ci ca pe un adevarat medicament cu actiune preventiva. Modul cum este aplicata...

Plante Terapeutice

Coada şoricelului Denumire ştiinţifică: ACHILLEA MILLEFOLIUM L. Denumire populară: Coada şoricelului Alte denumiri populare: Alunele,...

Comprimate

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide care conțin doze unitare din una sau mai multe substanțe active; ele se obțin prin comprimarea...

Sistemul respirator

1. Nasul si fosele nazale. Primul segment al căilor respiratorii este reprezentat de nas si fosele nazale. Acesta este un organ complex cu...

Te-ar putea interesa și

Farmacologie

Mucoasa gastrică are activitate secretorie ce constă în: - secreţie clorhidropeptică, cu rol în digestie; - secreţie de mucus şi bicarbonat de...

Farmacologie

1. AVERMECTINA ( IVERMECTINA) Antibiotic produs de streptomices avermitilis. Actioneaza la nivelul parazitului prin stimularea producerii...

Ciroza Hepatică

INTRODUCERE În evoluţia bolilor hepatice, sunt întâlnite multe perturbări endocrine, cele mai multe, relevate doar de testele biochimice. În...

Ai nevoie de altceva?