Medicatia hepato-biliara

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Medicatia hepato-biliara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 51 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Farcașiu Marta

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Farmacie

Cuprins

ARGUMENT 3
CAPITOLUL I: ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI ȘI 4
A CĂILOR BILIARE 4
1.1. Noțiuni privind aparatul digestiv 4
1.2. Anatomia ficatului 6
1.3 Funcțiile ficatului 7
1.4 Căile biliare extrahepatice 8
1.5 Bila și rolul ei în organism 10
CAPITOLUL II: AFECȚIUNI ALE APARATULUI HEPATO - BILIAR 13
2.1 Hepatita 13
2.2 Litiază biliară 17
2.3 Angiocolita 21
2.4 Dischinezia biliară 23
2.5. Colecistita 24
CAPITOLUL III: MEDICAȚIA APARATULUI HEPATO-BILIAR 27
3.1 Medicamente coleretice 27
3.1.1. Coleretice de origine animală 28
3.1.2. Coleretice de sinteză 30
3.1.3 Coleretice de origine vegetală 30
3.2 Medicamente colecistokinetice 33
3.4 Plante medicinale hepatoprotectoare 38
CONCLUZII 42
BIBLIOGRAFIE 43
ANEXE 45

Extras din document

ARGUMENT

MOTTO:

”Sănatatea reprezintă comoara cea mai de preț și cea mai ușor de pierdut.

Totuși cea mai prost pazită”

R.Augier

Fiecare om trebuie să participe, permanent și în cunoștință de cauză, la îngrijirea bunului său cel mai de preț - sănătatea.

Am ales ca temă a lucrării: “Medicația hepato-biliară”, ca urmare a stilulului de viața nesănătos la care trebuie să facem fața în contemporaneitate.

Stilul de viața și-a pus amprenta și în modul în care ne hrănim. Semipreparatele, fast-food-urile, grăsimile, alimentele care la prima vedere ne ajută să trecem rapid peste mesele importante, dar și poluarea mediului înconjurător în care trăim, ne încarcă organismul cu toxine, determinându-ne la un moment dat să apelăm din ce în ce mai des la medicamente a căror utilizare abuzivă se resfrange asupra ficatului nostru. Din cauza modului de nutriție, a conservanților, stabilizatorilor, coloranților alimentari și a E-urilor în general, ficatul este agresat din ce în ce mai mult, acesta fiind că un filtru pentru organismul uman.Astfel, afecțiunile hepato-biliare au devenit comune.

Lucrarea de licență este structurată în trei părți distincte:

Primul capitol al lucrării transpune aspecte privind Anatomia și fiziologia ficatului și a căilor biliare, prin noțiuni privind aparatul digestiv, prezentarea anatomiei ficatului, a funcțiilor ficatului, a căilor biliare extrahepatice, a bilei și a rolulului ei în organism.

Capitolul II vizează afecțiunile aparatului hepato - biliar: hepatita, litiaza biliară, angiocolita, dischinezia biliară, colecistita.

Iar, cel de-al treilea capitol, este rezervat medicației aparatului hepato-biliar: medicamente coleretice, medicamente colecistokinetice, plante medicinale hepatoprotectoare.

Lucrarea mai cuprinde de asemenea concluzii și referințe bibliografice.

CAPITOLUL I: ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI ȘI

A CĂILOR BILIARE

1.1. Noțiuni privind aparatul digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din totalitatea organelor care au că funcții de o importanță deosebită - digestia și absorbția principiilor alimentare și concomitent eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate.

Organele aparatului digestiv compun un tub de calibru diferit în variile sale segmente, formând tubul digestiv, respectiv canalul alimentar și glandele anexe formate din glandele salivare, ficatul și pancreasul.

Tubul digestiv are o structură unitară, fiind compus pe toată întinderea sa din patru tunici:

- mucoasa,

- submucoasa,

- musculara

- adventice

Aparatul digestiv se împarte în două segmente :

a) Cefalic, compus din cavitatea bucală cu glandele anexe și faringele. În această parte alimentele sunt prinse de buze, dinți și limba, sunt triturate, lubrifiate de salivă și transportate în segmentele inferioare prin deglutitie. Organele olfactive și gustative reglează compoziția chimică a alimentelor.

b) Truncal, include zona de la originea esofagului până la anus:

- esofag,

- stomac,

- intestin subțire,

- intestin gros.

- Cavitatea bucală, despărțită de fosele nazale prin bolta palatină. Comunică anterior cu exteriorul prin orificiul bucal și posterior cu faringele. În cavitatea bucală sunt limba și dinții. Limba - un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă, cu roluri importante în procesele de masticație și deglutiție, în vorbire, în perceperea gustului alimentelor, cu sensibilitate la tact, presiune, cald, rece și durere. Dinții - formațiuni osoase dure, inplantate în alveolele dentare, adaptate pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor; totodată, au rol în vorbire, în pronunțarea unor consoane. La dentiția provizorie formula dentara este: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2; la cea definitivă este: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2, molari 3/3.

Fisiere in arhiva (1):

  • Medicatia hepato-biliara.docx

Bibliografie

1. Arta - Medica : Revistă medicală științifico-practică, Nr. 1 (52), 2014
2. Buiuc D., 1992, Microbiologie medicală, Editura Didactică și Pedagogică. București
3. Cernescu C., Actualități în tratamentul hepatitelor virale Bși C, Editura Medicală, București 2014
4. Chiriac M., Zamfir M., Antohi Șt. D., Anatomia trunchiului, vol. ÎI, Iași, Litografia UMF, Iași, 1991
5. Conf. Univ. Dr. Dan Ulmeanu , Tratat de patologie chirugicală, Capitol Anatomia și fiziologia căilor biliare extrahepatice, Editura Medicală, sub redacția N. Angelescu, 2001
6. Conf. Univ. Dr. Dan Ulmeanu , Tratat de patologie chirugicală, Capitol Anatomia și fiziologia căilor biliare extrahepatice, Editura Medicală, sub redacția N. Angelescu, 2001
7. Constantinescu D.G., Ovidiu Bujor, Plante medicinale, Edit. Medicinală, București
8. D. Dumitrașcu, Monica Acalovschi, M. Grigorescu, Litiază Biliară, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1989
9. DINU V., TRUȚIA E., ș.a., Biochimie medicală, Editura Medicală, București, 1998;
10. LEHNINGER A. L., Biochimie Vol. I, Editura Tehnică, București, 1987; 5. LEHNINGER A. L., Biochimie Vol. ÎI, Ed. Tehnică, București, 1992;
11. Farmacopeea Română, Ediția a-X-a, Editura Medicală, Bucutești, 1993
12. Ileana-Cornelia Chiriță, Vasile Missir și colaboratorii, Chimie farmaceutică, vol. ÎI, Ediția Tehnoplast Company, București,2008;
13. Leucuta S, Introducere în Biofarmacie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975 2. Leucuta S.: Biofarmacie și farmacocinetică. Editura Dacia Cluj-Napoca, 2002
14. Nicolae Angelescu, Tratat de patologie chirurgicală,Editura Medicală București, p. 1947
15. Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman
16. Ovidiu Bojor, Fitoterapia în folosul tuturor, Editura Medicală București
17. Păunescu-Podeanu A. , Baze clinice pentru practică medicală, vol.I-IV, Ed.Medicală, București, 1981-1987;
18. SEGAL R., Principiile nutriției, Ed. Academică, Galați, 2002
19. Valentin Stroescu, Farmacologie, Ed. A IX-a Edititura ALL, București, 2007, p. 231-247
20. Victor Papilian, Anatomia omului, Vol. I, ÎI, Ed. XI, Ed. BIC ALL, 2003
21. Victor Zotta, Chimie farmaceutică, Editura Medicală, București, 1985;
22. Voiculescu B., Iliescu C.A., Anatomia ficatului, Ed. Universitară „Carol Davilla”, 2004
Webografie
1. www.romedic.ro
2. www.corpul-uman.com