Cuprins
- Introducere ... 6
- Partea I. Partea teoretică . 8
- I.1. Anatomia și fiziologia analizatorului vizual .. 8
- I.1.1. Anatomia analizatorului vizual . 9
- I.1.2. Fiziologia analizatorului vizual ... 13
- I.2. Patologia analizatorului vizual ... 14
- I.2.1. Alacrimia sau sindromul ochiului uscat . 14
- I.2.2. Blefarita 15
- I.2.3. Chalazionul ... 15
- I.2.4. Cheratoconusul . 15
- I.2.5. Conjunctivita alergică .. 16
- I.2.6. Conjunctivita acută ... 16
- I.2.7. Degenerescența maculară datorată vârstei . 17
- I.2.8. Decolarea posterioară de vitros 18
- I.2.9. Dezlipirea de retină ... 18
- I.2.10. Tulburări vitreene ... 19
- I.2.11. Hemoragia subconjunctivală . 19
- I.2.12. Infecția corneei cu virusul Herpes simplex ... 19
- I.2.13. Infecția virală a corneei . 20
- I.2.14. Inflamația nervului optic ... 21
- I.2.15. Pinguecula .. 21
- I.2.16. Ptergionul ... 21
- I.2.17. Retinopatia diabetică . 22
- I.2.18. Sclerita și episclerita .. 22
- I.2.19. Orjeletul (Ulciorul) 23
- I.2.20. Glaucomul .. 23
- I.2.21. Cataracta 24
- I.2.22. Strabismul .. 25
- Partea II. Contribuții personale 26
- II.1. Sisteme terapeutice cu eliberare controlată de uz oftalmic .. 26
- II.1.1. Particularități ale terapiei oculare 26
- II.1.2. Implanturi oftalmice solubile și insolubile ... 37
- II.1.2.1. Implanturi oftalmice insolubile .. 39
- II.1.2.1.1. Sisteme de difuzie .. 39
- II.1.2.1.2. Implanturi osmotice .. 40
- II.1.2.1.3. Lentile de contact moi ... 41
- II.1.2.2. Implanturi oftalmice solubile . 41
- II.1.3. Inserturi oftalmice bioerodabile 42
- II.2. Metode de prelungire a eliberării la nivel ocular . 44
- II.2.1. Hidrogeluri ... 46
- II.2.2. Prodrogurile . 50
- II.2.3. Rășini schimbătoare de ioni 50
- II.3. Exemple de sisteme terapuetice cu eliberare modificată de uz oftalmic .. 52
- II.3.1. Ocusert ... 52
- II.3.2. Ozurdex .. 52
- II.3.3. Vitrasert . 53
- II.3.4. Retisert ... 54
- Concluzii . 55
- Bibliografie . 57
Extras din licență
Introducere
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat leacuri pentru bolile lor. Vracii triburilor, care pot fi considerați și primii medici, foloseau, pe lângă incantațiile adresate spiritelor, și leacuri de origine vegetală, minerală sau animală. Venind din negura vremurilor, arta de a vindeca s-a perfecționat, iar medicina și farmacia au devenit doua profesii distincte și complementare.
În zilele noastre, medicamentul a devenit aproape la fel de obișnuit ca și hrana, el fiind prezent zilnic în viața a miliarde de oameni. Omul modern nu mai poate concepe existența în suferință, fie ea fizică sau psihică și caută remedii pentru îndepărtarea acesteia. Fără îndoială, medicamentul este util în cele mai multe situații, el folosind la prevenirea, diagnosticarea, ameliorarea și tratamentul a numeroase boli. Astfel medicamentele pentru ochi sunt printre primele preparate înscrise in papirusurile egiptene (EBERS) fiind menționate de Hipocrat si Galenus în lucrările lor. Denumirea provine de la cuvântul “kollirion” (kolla = clei sau kollao = a aglutina) deoarece inițial aceste preparate aveau aspectul unor mici bastonașe formate dintr-un clei. La început colirele erau sub formă de pastă, obținute prin aglutinarea unui minereu de stibină utilizat în antichitate pentru colorarea în negru a genelor sau pentru a da ochilor o strălucire mai mare.
La români, cele mai frecvente colire erau sub forma unor turte mici, formate din făinuri, care se aplicau calde, pe globul ocular. Altele se prezentau sub forma unor soluții: macerate, ceaiuri, decocturi și infuzii din plante (petale de trandafir, rădăcină de revent, coajă de stejar) sau ca unguente, pe bază de grăsimi animale.
La prepararea medicamentelor oftalmice, încă din vechime se păstra o deosebită grijă, în ceea ce privește acuratețea cu care se lucra.
Ca formă farmaceutică distinctă, Collyria apare prima dată în Farmacopea Română, ediția a III-a (1892), dar în partea a treia, la Farmacia veterinară, care înscrie trei exemple de colire: cu atropină, nitrat de argint și opiaceu.
Medicamentele oculare locale au fost administrate numai sub două forme galenice: soluții și unguente, ambele multidoze, până în anul 1950, când apar colirele prezentate sub formă liofilizată.
Colirele în doză unitară au fost dezvoltate abia în 1976, sub numele de oftadoze, prezentate în recipiente de plastomeri (polietilenă).
Prezenta lucrare este structurată în două mari parți: partea teoretică și partea practică.
Partea teoretică se prezintă sub forma a două capitole: primul capitol cuprinde generalități privind anatomia și fiziologia ochiului. În capitolul al doilea am prezentat patologia analizatorului vizual caracterizând principalele afecțiuni oculare.
Cea de-a doua parte a lucrării, conține contribuțiile personale, unde sunt prezentate sistemele terapeutice cu eliberare controlată de uz oftlamic, menționând clasificarea lor și mecanismele prin care funcționează, câteva metode de prelungire a eliberării la nivel ocular și patru exemple de sisteme terapeutice cu eliberare modificată de uz oftalmic.
Bibliografie
1. Buiuc, S. și Jolobcaceastai, L. - Oftalmologie practică, ediție revizuită 2000;
2. Cernea, P. - Tratat de oftalmologie, Editura Medicală 2002;
3. Cristea A.N. - Tratat de farmacologie, Ed. Didactică și Pedagogică București, 2005;
4. Hârjău Victoria - Forme farmaceutice cu eliberare modificată, Ed. Universității din Oradea, 2003;
5. Hoffman, A.S. - The origins and evolution of controlled drug delivery systems Journal of Controlled Release, 2008;
6. Jain, K.K. - Drug Delivery Systems (Humana Press 2008);
7. Leucuța S.E. - Biofarmacie și farmacocinetică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
8. Leucuța S.E. - Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2001;
9. Leucuța S.E., Preda Manuela, Achim Marcela - Prepararea medicamentelor, Îndrumător pentru studenții de la farmacie, Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațeganu, Cluj-Napoca, 2000;
10. Lupuleasa D., Vicaș Laura Grațiela, Moisa Corina - Prepararea medicamentelor: ghid practic, Editura Universității Oradea, 2007;
11. Morishita, M. and Park, K. - Biodrug Delivery Systems: Fundamentals, Applications and Clinical Development (Drug andthe Pharmaceutical Sciences), (Informa Healthcare 2010);
12. Papilian, V. - Anatomia omului, Splanhnologia, Vol. II, Ediție revizuită integral, Editura ALL, Timișoara, 2003;
13. Peppas, N.A., Khare, A.R., - Preparation, structure and diffusional behaviour of hydrogels in controlled release, Adv. Drug Delivery Rev. 11, 1-35, 1993.
14. Pijls RT, Lindemann S, Nuijts RM, Daube GW, Koole LH. - Pradofloxacin release from the OphthaCoil: A new device for sustained delivery of drugs to the eye. J Drug Deliv Sci Technol 2007;17:87-91;
15. Popovici, I. și Lupuleasa, D. - Tehnologie farmaceutică, vol. I, ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2011;
16. Popovici, I. și Lupuleasa, D. - Tehnologie farmaceutică, vol. II, Editura Polirom, Iași, 2011;
17. Popovici, I. și Lupuleasa, D. - Tehnologie farmaceutică, vol. III, Editura Polirom, Iași, 2011;
18. Popovici, I. și Lupuleasa, D. - Tehnologie farmaceutică, vol. III, Editura Polirom, Iași, 2011;
19. Vicaș Laura G. - Farmacocinetica substanțelor medicamentoase, Editura Universității din Oradea 2010;
20. Vicaș Laura G. - Tehnologie farmaceutică, Editura Universității din Oradea 2006;
21. Wen, H. and Park, K. - Oral Controlled Release Formulation Design and Drug Delivery: Theory to Practice, (Wiley 2011-09-28);
22. * * * Farmacopeea Română, ediția X, Ed. Medicală, București, 2008;
23. * * * Suplimentul 2002 al Farmacopeei Române, ediția a X-a, Editura Medicală, București 2008;
24. * * * Suplimentul 2004 al Farmacopeei Române,ediția a X-a, Editura Medicală, București 2008;
25. *** Suplimentul din 2006 al Farmacopeiei Române, ediția X, Ed. Medicală, București, 2006;
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme terapeutice cu eliberare controlata de uz oftalmic.docx