Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 24106
Mărime: 123.35KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Chetroi Ion

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I. STRUCTURA SEMANTICĂ A VOCABULARULUI CA SURSĂ STILISTICĂ 5

1.1. Cuvintele polisemantice şi omonimele sub aspect stilistic 5

1.2. Sinonimele ideografice și stilistice din punct de vedere lexico-obiectiv 9

1.3.Antiteza, antifraza, litota și oximoronul figuri de stil generate de antonime 16

Concluzii 21

CAPITOLUL II. ROLUL STILISTIC AL UNOR GRUPĂRI LEXICALE 23

2.1. Arhaismele şi neologismele sub aspect stilistic 23

2.2. Rolul împrumuturilor lexicale şi a istorismelor străine în operele artistice 27

Concluzii 33

CAPITOLUL III. ROLUL STILISTIC AL ARHAISMELOR ȘI ISTORISMELOR ÎN NUVELA „ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL” DE C. NEGRUZZI ȘI ÎN ROMANUL „FRAȚII JDERI” DE M. SADOVEANU 34

3.1. Aspectul stilistico-afectiv al arhaismelor si istorismelor în operele literare 34

3.2. Culoarea de epocă în nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”ilustrată prin folosirea arhaismelor 38

3.3. Rolul stilistic al arhaismelor în opera sadoveniană 41

Concluzii 47

CONCLUZII GENERALE 48

REZUMAT 50

BIBLIOGRAFIE 51

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 53

Extras din document

INTRODUCERE

Motto:

„Stilul nu este ingredientul târziu

al idei, ci fratele ei geamăn”.

Actualitatea temei. În realizarea acestei teze ne vom opri la studiul limbii în cunoașterea structurii normelor limbii, a însușirii unei atitudini conștiente față de valorile și expresivitatea ei. Ne vom axa asupra analizei morfologice, sintactice și, mai cu seamă, cea stilistică ce se sprijină pe context, adică pe ansamblul de construcții verbale, care pun în lumină sensul cuvintelor, al îmbinării lor în propoziții și fraze.

Particularitățile de structură ale limbii române apar în toate sectoarele analizei lingvistice: fonetica, vocabularul, morfologia și sintaxa, stilurile. Numai privite în interdependență aceste aspecte ale limbii se pot descoperi resursele ei bogate și se poate pune în lumina originalitatea ei. Cursivitatea exprimării în expunerea vorbită sau scrisă este un element esențial al culturii, care concretizează maniera de cugetare și de percepție a omului.

Creația literară ilustrează relația complexă dintre toate compartimentele limbii, stilul urmărind adecvarea cuvântului la gândire.

T. Arghezi considera stilul un „meșteșug care îți dă cheia expresivității în comunicare, care conferă sensuri noi cuvintelor, însuflețind construcțiile gramaticale”[1, p.6-7]. Stilul le reflectă pe cele din urmă, tinzând să pună în lumină capacitatea limbii de a exprima și a sugera nuanțele cele mai fine ale ideilor, ale sentimentelor. Nivelul de invenție stilistică apare deci ca o sinteză a faptelor de limbă, a elementelor gramaticale.

Analiza unui text se sprijină pe toate datele limbii, pe comentarea nucleelor stilistice, evidențierea semnificațiilor noi ale contextului și pe reliefarea înnoirilor stilistice. Un aspect esențial al resurselor limbii apare în fondul lexical în prezența unor bogate sinonimii lexicale și gramaticale.

Scopul principal al lucrării constă într-o analiză stilistică a unor opere literare la nivel lexical, prin efortul de a contribui la afirmarea limbii ca un instrument de cultură și progres.

Anume acest fapt ne-a determinat să cercetăm mai aprofundat Aspectele stilistice ale faptelor de limbă la nivel lexical urmărind să atingem următoarele obiective :

- analiza cuvintelor polisemantice și omonimelor sub aspect stilistic;

- identificarea sinonimelor ideografice și stilistice;

- cercetarea figurilor de stil generate de antonime;

- analiza arhaismelor și istorismelor sub aspect stilistic;

- determinarea rolului împrumuturilor lexicale și a neologismelor străine în operele artistice;

- determinarea rolului stilistic al istorismelor și arhaismelor în nuvela „Alexandru Lăpusneanul” de C. Negruzzi și în romanul „Frații Jderi” de M. Sadoveanu.

Dintre principiile și metodele de cercetare, vom opta, în principal pe metoda analizei, sintezei, observației, explicației, descoperirii, demonstrației. Ne vom strădui să apelam la surse bibliografice de ultimă oră (dovadă elocventă a acestui fapt este bibliografia amplasată la sfârșitul tezei). Prezenta lucrare este structurată în III capitole, urmate, de concluzii și bibliografie.

În primul capitol, „Structura semantic a vocabularului ca sursă stilistică” vom demonstra rolul polisemiei lexicale, funcțiile principale: ideografice și stilistice ale sinonimelor și vom evidenția antonimele care stau la baza formării multor figuri de stil.

În capitolul II, „Rolul stilistic al unor grupări lexicale”, vom lua în discuție delimitarea arhaismelor de istorisme și vom demonstra împrumuturile lexicale care au pătruns în limbă și sunt absolute necesare și utile.

În capitol III, „Rolul stilistic al istorismelor și arhaismelor în nuvela „Alexandru Lăpusneanul” de C. Negruzzi și în romanul „Frații Jderi” de M. Sadoveanu ”, se va cerceta aspectul stilistico-afectiv al arhaismelor și istorismelor în operele literare, culoarea de epocă în opera „Alexandru Lăpuşneanul” de C. Negruzzi prin utilizarea arhaismelor şi se va demonstra rolul stilistic al arhaismelor în opera sadoveniană.

CAPITOLUL I. STRUCTURA SEMANTICĂ A VOCABULARULUI CA SURSĂ STILISTICĂ

O exprimare nu trebuie să fie numai corectă - adică să se conformeze exclusiv normelor strict gramaticale; totodată, este nevoie ca ea să nu piardă din vedere și alte reguli, cum sunt cele care privesc ținuta îngrijită a stilului – dacă, bineînțeles, urmărește să placă prin vocabularul său ales, nuanțat, plin de sugestivitate.

În opinia lui Francis Kiraly: „Cuvântul constituie cea mai importantă unitate a limbii. Nu este, deci, de mirare că foarte mulţi, atunci când vorbesc despre limbă, se gândesc, în primul rând, la cuvinte. De fapt, cuvântul este unitatea de bază a v o c a b u l a r u l u i. Totalitatea cuvintelor existente la un moment dat într-o limbă formează, împreuna cu cele mai vechi, vocabularul sau lexicul limbii respective. Forţa unei limbi este dată, cu deosebire, cu bogăţia şi varietatea vocabularului ei. În principiu, lexicul fiecărei limbi este atât de bogat şi variat cât de bogată şi variată este realitatea pe care trebuie s-o denumească. Vocabularul fundamental este centrul, n u c l e u l lexicului, format dintr-un număr relativ mic de cuvinte, dar de o importanţă cu totul deosebită pentru fizionomia lexicală a limbii.

Valoarea şi stabilitatea vocabularului fundamental se îmbină cu bogăţia şi dinamica masei vocabularului formând o unitate lexicală armonioasă, capabilă să exprime, exact, clar şi nuanţat, complexitatea culturii noastre materiale şi spirituale” [2, p.4-6].

1.1. Cuvintele polisemantice şi omonimele sub aspect stilistic

La nivelul limbii, al inventarului lexical există, după cum se ştie, numeroase cuvinte care pot dispune din doua sau mai multe sensuri. La nivelul vorbirii, de îndată ce nimereşte în context, cuvântul polisemantic scoate la iveală numai unul din sensurile sale, deoarece ambianţa din fază îl lipseşte pentru momentul de toate celelalte semnificaţii de care el dispune potenţial. În caz contrar enunţul va fi ambiguu, neclar.

Polisemia lexicală este un fenomen destul de răspândit în limba română. Proprietatea multor cuvinte de a avea, pe lângă sensul primar, şi o serie de alte sensuri legate între ele îmbogăţeşte limba, îi dezvoltă posibilităţile sinonimice. Polisemia joacă un rol însemnat în ceea ce priveşte utilizarea artistică a cuvântului. Dacă toate cuvintele ar fi monosemantice, s-ar reduce considerabil şi resursele stilistice ale limbii. De exemplu, se ştie, că cuvântul a fluiera dispune de câteva sensuri. Însă în procesul de comunicare el va realiza de fiecare dată o anumită semnificaţie, va desemna o anumită noţiune, aşa cum îl găsim, bunăoară, în exemplele: Pe ici, pe colo trecea câte un romanţios fluierând. (M. Eminescu, Sărmanul Dionis); Spectatorii l-au fluierat pe arbitru. (Din ziare). În primul caz verbul a fluiera are sens de ,, a produce o combinaţie melodică de sunete, suflând printre buze”, pe când al doilea înseamnă ,, a-şi manifesta dezaprobarea prin fluierături”. În felul acesta, anume realizarea în context a uneia dintre cele câteva semnificaţii ale cuvântului polisemantic ne ajută să înţelegem cu precizie sensul celor aduse la cunoştinţă. Tocmai din această cauză polisemia, la fel ca şi omonimia, nu generează, în fond, dificultăţi în procesul de comunicare.

Bibliografie

Alexandrescu Emil, Gavrilă Dana, Literatura română în analize şi sinteze, Ediţia a-III-a, revăzută şi completată, Editura Princeps Asociaţia Obştească. – Chișinău: 2001.

Antonescu, Gheorghe; Hangiu, Ion. Revistă trimestrială pentru elevi // Limba și literatura română // București, 1997.

Antonescu, Gheorghe; Hangiu, Ion. Revistă trimestrială pentru elevi // Limba și literatura română // București, 1984.

Antonescu, Gheorghe; Hangiu, Ion. Revistă trimestrială pentru elevi // Limba și literatura română // București, 1981.

Antonescu, Gheorghe; Hangiu, Ion. Revistă trimestrială pentru elevi // Limba și literatura română // București, 1981.

Bertea, Mircea. Gramatica explicativă a limbii române, Partea I.- Chişinău, 1993.

Bîrlea, Gheorghe Petre; Cerkez, Matei. Limba Română Fonetică şi Vocabular. - Chişinău, 2005.

Colesnic, Iurie; Bucătaru, Lora. Literatura Română, Dicţionar de istorie şi teorie literară, Ediţia a-III-a revăzută şi adăugită. Editura: Museum. - Chişinău, 2003.

Corlăteanu, Nicolae; Meliniciuc, Ion. Lexicologia. Editura: Lumina. - Chişinău, 1992.

Densusianu, Ovid. Literatura română modernă. - Bucureşti, 1985.

Ingarden, I .Structura fundamentală a operei literare // Poetică și stilistică. Orientări moderne. –București: Editura Univers, 1970.

Iordan, Iorgu. Limba și română contemporană. - București,1978.

Iordan,Iorgu. Stilistica limbii române. – București, 1975.

Iordăchescu, Carmen. Limba română , Fonetica, Vocabular, Ediţia a-II-a. Editura: Carminis, Piteşti, 1997.

Irimia, Dumitru. Introducere în stilistică. - Iași: Polirom,1999.

Jakobson, R. Lingvistică și poetică. Aprecieri retrospective și considerații de perspectivă //

Probleme de stilistică. Culegere de articole. - București: Editura Științifică, 1964.

Marin, Vitalie. Aspectele ale stilisticii moldovenești. - Chișinău Cartea Moldovenească,1987.

Marin, Vitalie. Resurse expresive și elemente normative ale comunicării verbale. - Chișinău: Cartea Moldovenească,1978.

Marin, Vitalie. Schițe de stilistică a limbii moldovenești contemporane. – Chișinău, 1975.

Marin, Vitalie. Stilistică și cultivare a vorbirii. - Chișinău Lumina, 1991.

Marin, Vitalie. Elemente de stilistică gramaticală. - Chișinău Lumina,1988.

Mihăiescu, Nicolae. Cum e corect? Îndreptar de limba românească. Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1973.

Oancea, I. Semiostilistica. – Timișoara: Editura Excelsior,1998.

Rotaru, Ion. Analize literare şi stilistice, Ediţia a-V-a revăzută şi adăugită. Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987.

Segre, C. Sinteza stilistică// Poetică și stilistică. Orientări moderne. –București: Editura Univers,1970.

Vianu, Tudor. Despre stil și artă. – București,1965.

Vianu, Tudor. Studii de stilistică. - București, Editura Didactica și Pedagogică, 1968.

www.litrom.go. ro/ mihail ̲ sadoveanu.htm.

www.autori.com/scriitori/mihail-sadoveanu.

Preview document

Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 1
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 2
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 3
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 4
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 5
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 6
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 7
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 8
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 9
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 10
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 11
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 12
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 13
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 14
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 15
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 16
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 17
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 18
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 19
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 20
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 21
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 22
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 23
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 24
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 25
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 26
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 27
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 28
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 29
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 30
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 31
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 32
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 33
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 34
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 35
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 36
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 37
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 38
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 39
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 40
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 41
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 42
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 43
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 44
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 45
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 46
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 47
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 48
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 49
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 50
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 51
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 52
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 53
Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limbă la Nivel Lexical - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Aspectele Stilistice ale Faptelor de Limba la Nivel Lexical.docx

Alții au mai descărcat și

Aspecte metodico-științifice în Predarea Sinonimiei și Antonimiei în Ciclul Primar

Motivaţia lucrării Activizarea, precizarea, îmbogăţirea vocabularului elevilor şi a expunerii acestora, reprezintă o preocupare permanentă a...

Relația Lexic Comun - Lexic Specializat cu Aplicație la Domeniul Medical

ARGUMENT Lucrarea de fata îsi propune evidentierea relatiei ce se stabileste între ceea ce numim lexic comun sau general (este vorba despre...

Activitatea lui Mihai Eminescu la Ziarul Timpul

INTRODUCERE Care este contribuţia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea presei românesti şi a particularitaţilor ei stilistice? Răspunsul ar fi că, în...

Interpretarea Frazeologică a Locuțiunilor

1. Cei mai mulţi lingvişti, care s-au pronunţat pe marginea locuţiunilor, au încercat să dezvăluie şi implicit să demonstreze, natura lor de...

Jocurile de copii - simboluri și semnificații

Introducere Oamenii sunt fiinţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt. A învăţa cum să fii în jurul...

Aspectul Stilistic al Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Introducere Motto: “Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei În realizarea acestei teze ne vom...

Literatura Romana sub Comunism

S-a spus despre perioada comunista ca poate fi impartita in trei mari perioade in ceea ce priveste literatura: perioada proletcultismului...

Poezia Culorilor și Culorile Poeziei

Atat in literatura romana cat si in cea universala,culoarea a reprezentat mereu un izvor de inspiratie pentru poeti. Fie ca a ajutat la...

Te-ar putea interesa și

Portofoliu Modul Psihopedagogic

INTRODUCERE A. Importanţa şi actualitatea temei Este bine ştiut că progresul şi reuşita în educaţie nu pot veni decât sub influenţa pozitivă a...

Limbă și stil în opera lui Tudor Arghezi

INTRODUCERE Motto: ,,Stilul nu este ingredientul târziu al ideii, ci fratele ei geamăn". Pentru realizarea acestei lucrări de licență m-am axat...

Anglicismele în Presa Scrisă

Introducere „… se scurge timpul trecător de parcă ar fi un izvor murmurător. Cu el îşi ia şi anii vieţii ce se strecor ca frunzele într-un copac...

Metafora la Lucian Blaga

INTRODUCERE Metafora, considerată drept figură de stil prin excelenţă, se revelează ca fiind indispensabilă omului, «animal metaforizant» (cf....

Categoria Comparației în Demersul Didactic Școlar

Comparația este sfîrșitul fericirii și începutul nemulțumirii. (Soren Kierkegaard) Argument Studiul ,,Categoria gramaticală în demersul didactic...

Aspectul Stilistic al Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Introducere Motto: “Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei În realizarea acestei teze ne vom...

Sinteză limbajul jurnalismului contemporan

Problematic. I. Domeniul de aplica.ie al jurnalismului: cuvant .i limbaj Spre deosebire de celelalte tipuri de comunicare, limbajul poate fi...

Analiza Institutionala

Termenul de comunicare se prezinta sub forma unor multitudini conceptuale cu multiple ramificatii cuprinzând diverse domenii. Comunicarea poate...

Ai nevoie de altceva?